Răzvan Meseşeanu este un nume care se identifică de aproape 18 ani cu PSD Călăraşi. Consilier, viceprimar, şef de serviciu deconcentrat, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene, Meseşeanu este un social – democrat convins căruia îi pasă, poate, prea mult de acest partid.
L-am „provocat” pe Răzvan Meseşeanu la un dialog ceva mai amplu, discutând despre situaţia din PSD Călăraşi, despre „gândurile” sale în politică, propunând şi câteva „soluţii” pentru ca partidul din care face parte să câştige viitoarele bătălii electorale, programate în acest an şi în 2020.
Astăzi, Răzvan Meseşeanu va comenta principalele „mutaţii” care au avut loc deja în cadrul organizaţiei judeţene PSD Călăraşi. La începutul anului, Centrul a decis anularea alegerilor din septembrie 2019, demiterea conducerii rezultate în urma Conferinţei jedeţene de alegeri şi formarea unui Birou Executiv interimar condus de Iulian Iacomi, în calitate de preşedinte şi Roxana Paţurcă, în calitate de preşedinte executiv.
În ultima vreme, în cadrul organizaţiei judeţene PSD Călăraşi s-au desfăşurat o serie de evenimente care au culminat chiar cu înlocuirea conducerii şi formarea unui nou Birou Executiv Judeţean. Pentru început, aş vrea să comentaţi pe scurt aceste schimbări. În opinia dvs. au fost necesare?
Pe scurt: nu au fost necesare. Mai în detaliu, ar fi cam aşa: fosta echipă de conducere trecuse de primele etape de formare, mai era de lucrat pentru a se armoniza şi a performa, însă se contura un mod de lucru diferit de până atunci, axat pe viziunea nouă a unei persoane nemaiimplicate până atunci în politică, de o vârstă care nu genera bănuieli asupra atitudinilor sale faţă de politica verticală, corectă, făcută pentru oameni şi cu oameni, cum le place psd-iştilor să afirme. Din păcate, în societatea românească, indiferent de domeniul supus discuţiei, nu se înţelege că opinia emisă contrar celei a interlocutorului tău (şef, coleg, vecin...) nu te transformă în duşmanul acestuia. La noi asta s-a întâmplat! Bucureştiului, dlui Dragnea, i-a displăcut cei care au avut o altă părere şi s-au operat schimbările despre care m-aţi întrebat. Ar fi fost mai indicat să fie lăsată echipa condusă de dl PANDEA să dea piept cu primele alegeri, cele europarlamentare şi, în funcţie de rezultat, să se hotărască: dacă nu erau bune rezultatele, Bucureştiul se putea prevala de scorul nesatisfăcător obţinut şi decapita conducerea, iar dacă scorul era bun, trebuia să îşi înfrângă orgoliul, să aprecieze rezultatul, să uite aşa-numita obrăznicie şi să se meargă mai departe. Până la urmă, ce este mai important: partidul să iasă bine la alegeri sau tu, lider al partidului, să nu ai pe nimeni în preajmă care să-ţi atragă atenţia că e posibil să mai şi greşeşti? În cea de-a doua variantă s-ar putea să te trezeşti că eşti un conducător al unui grup în care predomină frica şi nu admiraţia, gândul că se pot pierde beneficii personale şi nu dorinţa de mai construi împreună pentru cei mulţi, care aşteaptă, aşteaptă, de atâţia ani, normalitate în această ţară.
Va urma