Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului, în cadrul Proiectului ”Mari personalități călărășene”, PERSONALITATEA LUNII FEBRUARIE - Haralambie I. Răducanu - pilot de aviație
S-a născut la 3 februarie 1911 la Vlăiculești-Arţari, judeţul Călăraşi.
Studii: După absolvirea liceului a urmat Şcoala de Pilotaj a Aeroclubului Braşov, în anul 1936 fiind brevetat ca pilot.
În anul 1937 a urmat Şcoala de Pilotaj de la Buzău unde, avansat la gradul de sergent, a fost brevetat ca pilot militar; Tot la Buzău în anul următor a promovat şi Şcoala de Instructori de Zbor.
Activitate socio-profesională: După îndeplinirea stagiului militar (1939 - 1940) a fost instructor la Şcoala de zbor cu motor a Aeroclubului Braşov, iar în anii 1941-1943 – instructor de zbor la Aeroclubul C.F.R. Bucureşti.
Chemat sub arme, evenimentele de la 23 august 1944 l-au găsit pe sergentul aviator Răducanu în Escadrila 11 din Flotila 2 Informaţii, dislocată pe aerodromul Pogoanele. În aceste împrejurări, în cadrul unei formaţii de 9 avioane I.A.R. 39, în zilele de 25, 26 şi 27 august 1944 a participat la lovirea cu bombe şi cu focul mitralierelor de la bord a unei concentrări de trupe germane din zona Băneasa.
Ulterior, de pe aerodromorile Geamăna-Piteşti şi Blaj a executat misiuni de luptă în zona Turda-Cluj, pentru ca în lunile septembrie – octombrie 1944 de pe aerodromurile Vărădia de Mureş şi Oradea să execute misiuni în zona Reşiţa – Timişoara – Arad – Inău.
Rolul și misiunea unităților aeronauticii în desfășurarea acestor operații au fost:
-blocarea materialului german volant și de asistență tehnică, aflat pe terenurile de aviație, precum și capturarea depozitelor de tot felul, ce se găseau pe teritoriul național;
-recunoașterea zonelor de concentrare germană și interzicerea concentrării forțelor pentru a împiedica o acțiune centralizată și în forță;
-interzicerea circulației germane pe toate comunicațiile (aeriene, terestre și fluviale);
-apărarea punctelor sensibile (depozite, aerodroame, poduri, fabrici, uzine etc);
-intervenție prin echipe speciale pentru atingerea sau localizarea incendiilor provocate de bombardamentele germane;
-sprijinirea operațiunilor terestre, cu aviația sau cu artileria antiaeriană, ce a suplinit adeseori lipsa artileriei de câmp.
Revenind în aviaţia civilă (1945 - 1946) a fost pilot în cadrul Asociaţiei aviatice C.F.R. din Bucureşti, iar ulterior între anii 1947 – 1951, în calitate de comandant, a condus Şcolile de Pilotaj de la Clinceni şi Alexandria.
Din 1951 până în 1960 a îndeplinit funcţia de şef al Serviciului navigaţie şi personal navigant din Aeroclubul Central Român.
În acelaşi timp, între anii 1947 – 1954, a fost şi pilot recepţioner. În activitatea sa a zburat pe un număr de 27 tipuri de avioane totalizând mai bine de 10.000 ore de zbor, atât pe front cât şi în aviaţia civilă.
Bibliografie: Iordache, Constantin; Pruia, Aurel. Din aeronautica română. Biografii contemporane, Bucureşti, Editura Olimp, [s.a.], p. 249 – 250.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/document-aeronautica-romana-si-luptele-din-24-31-august-1944
https://fundatiaserbanescu.wordpress.com/2015/07/31/decolam-catre-patrie/
Sursa foto: https://fundatiaserbanescu.wordpress.com/2015/07/31/decolam-catre-patrie/
Muzeograf,
Andreea PARNIC