PSD / R. Paţurcă: România a înregistrat cea mai accelerată creștere a salariilor din Europa

Roxana singura

În 2017 costul cu forța de muncă în România a crescut cu 17,1%, în medie, față de 2,3% în UE, relevă datele statistice. Creșterea economică se regăsește în buzunarele românilor. În salarii și pensii mai mari! Este o evidență constatată de Eurostat care comunică avansul consistent al creșterilor de salarii din România comparativ cu media europeană.” susţine senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de buget, finanţe din Camera Superioară a Parlamentului.

În pofida acestei creșteri remarcabile, un român este plătit cu doar 6,3 euro brut/oră, adică la mai puțin de un sfert față de un european, care câștigă 27 de euro în fiecare oră. Diferența foarte mare – practic în Europa forța de muncă este cu peste 400% mai scumpă – face ca România să rămână un paradis investițional din perspectiva costului cu personalului. “În egală măsură, se justifică și se impune continuarea politicii PSD de reducere a decalajului și de majorare a salariilor, inclusiv a salariului minim. De la preluarea guvernării, în ianuarie 2017, salariul minim al românilor a crescut de 2 ori, pentru a ajunge azi la 1900 de lei brut. Creșterea salariilor românilor este o necesitate perfect sustenabilă economic. Este deja lucru bine știut că România are cel mai ridicat randament al muncii din Uniunea Europeană– 232% - calculat ca raport între productivitatea obținută și salariile plătite. Pe locul doi este Polonia cu 209%, urmată de Bulgaria cu 207%. Ultimele clasate în privința clasamentului muncii sunt Finlanda cu 82% și Danemarca cu 75%. De altfel în ultimii 7 ani România conduce detașat în clasamentul creșterii productivității (+ 135%). Există deci toate argumentele și justificările economice pentru ca forța de muncă să fie plătită mai bine, fapt care se produce asumat și sistematic potrivit programului de guvernare PSD-ALDE.” a mai adăugat parlamentarul călărăşean.

 

Creșterile sunt  sustenabile. Echilibrul macroeconomic nu e afectat

 

Chiar după majorările salariale din 2017, România are o cotă mult mai scăzută decât media UE în ce privește ponderea în PIB a cheltuielilor cu personalul bugetar. În 2017, cheltuielile cu personalul bugetar au reprezentat 8,11% din PIB. Datorită creșterii economice, majorările de anul trecut nu au crescut ca pondere în PIB (în 2016 au fost 8,2%), ceea ce arată că acele majorări au fost perfect sustenabile, iar echilibrul macroeconomic a fost menținut și chiar consolidat. “Cheltuielile cu salariile bugetarilor din România sunt mult mai scăzute față de media Uniunii Europene. Există deci spațiu suficient pentru susținerea creșterilor viitoare de salarii până în 2022, prevăzute în Legea salarizării unitare.” apreciază senatorul călărăşean, Roxana Paţurcă.

 

INS: Puterea de cumpărare a românilor a crescut

 

Institutul Naţional de Statistică a confirmat recent că, în ciuda inflaţiei scăpate de sub control de BNR, în ciuda devalorizării leului, puterea reală de cumpărare a românilor a crescut în ultimul an cu peste 6 procente. “Datele INS demască minciuna potrivit căreia, în ciuda majorărilor salariale, puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Din contră. Ca urmare a politicilor salariale implementate în baza programului de guvernare, românii au un nivel de trai mai ridicat decât în urmă cu un an. Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,2%. Atlfel spus, cu aceeași valoare cu care anul trecut s-ar fi cumpărat 100 de pâini acum se pot cumpăra cu șase pâini în plus. Dacă BNR şi-ar fi adaptat politica monetară la măsurile din programul de guvernare şi dacă şi-ar fi atins ţinta de inflaţie, creşterea puterii de cumpărare ar fi fost mai substanţială pentru că, potrivit datelor INS, salariul mediu net a crescut în ultimul an cu peste 11 procente.” susţine Roxana Paţurcă.

Senatorul călărăşean a comentat şi scăderea câştigului salarial mediu net în sistemul de sănătate şi asistenţă socială comparativ cu luna ianuarie, potrivit datelor furnizate de INS. “Această scădere se explică prin faptul că, în luna februarie, numărul zilelor nelucrătoare (opt) a fost mai mic decât în luna ianuarie (11). În sănătate și asistență socială zilele nelucrătoare, care se acoperă prin gărzi și continuitate, se plătesc cu un spor de până la 100% din salariul de bază. Astfel, în luna ianuarie au fost libere prin lege zilele de 1,2 și 24 ianuarie, cărora li se adaugă opt zile de week-end, față de februarie, când au fost libere doar cele opt zile de week-end.” a conchis Roxana Paţurcă, senator PSD Călăraşi.