Biroul permanent al Senatului urmează să discute astăzi cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu

Biroul permanent al Senatului urmează să discute astăzi cererea DNA de ridicare a imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu

Biroul permanent al Senatului, care se reuneşte luni, ar putea avea pe ordinea de zi şi solicitarea de efectuare a urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită presupus a fi săvârşită de preşedintele Camerei superioare a Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, formulată de Parchetul General, la sesizarea DNA.

Solicitarea a ajuns joi la Senat.

După prezentarea solicitării în Biroul permanent, aceasta va fi înaintată Comisiei juridice în vederea formulării unui punct de vedere ce va fi transmis plenului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă cererea de urmărire penală.

DNA susţine că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, ar fi primit indirect, în perioada 2007 - 2008, pe vremea când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.

Tăriceanu, lider al ALDE, a declarat miercuri că Guvernul nu a efectuat nicio plată în contul licenţelor Microsoft în timpul mandatului său de premier. "Este ciudat faptul că, la peste 10 ani de la terminarea mandatului şi la 3 ani după prima vehiculare a numelui meu în acest dosar, se reia această temă pe care o consider o reacţie în plus faţă de atitudinea mea de combatere a abuzurilor şi exceselor din justiţie. Demersurile mele, în mod evident, deranjează pe cei care au acaparat în mod ilegitim puterea în statul român. Având în vedere dosarul de mărturie mincinoasă în care am fost achitat, pare că din nou asistăm la un alt produs Fabrica DNA de dosare", spunea Tăriceanu.

“Discuţiile care au loc în acest moment se învârt în jurul informaţiilor apărute în mass-media şi în jurul precizărilor făcute de DNA. Nu cunoaştem conţinutul dosarului şi nu ştim ce acuzaţii sunt făcute de procurorii DNA.” susţin liderii ALDE care continuă “Ceea ce constatăm este că DNA nu s-a schimbat absolut nimic. Continuă să fie scurse informaţiile către presă pe surse judiciare, se dau informaţii false, se fac tot felul de presiuni pentru condamnarea unei persoane în opinia publică înainte de a fi judecată. Acest fenomen este a fost brevetat de DNA ca fiind telejustiţie şi vedem că el revine în forţă în aceste zile. Se demonstrează şi în cazul de faţă că procurorii vor ca justiţia să fie făcută la televizor. Tehnica de a scurge informaţiile către presă, de a se crea o percepţie defavorabilă este una pe care procurorii DNA au folosit-o şi în trecut.Referitor la faptul că dosarul are 72 de volume, e posibil ca şi în acest caz cantitatea să conteze mai mult decât calitatea, adică ne aşteptăm ca dosarul să fie subţire şi să se bazeze pe „există suspiciuni rezonabile”, “sunt persoane care declară sub acoperire, sub identitate protejată”.

În perioada guvernării Tăriceanu au fost emise patru hotărâri de guvern. Prima Hotărâre 199 din 27 februarie stabileşte că obligaţiile de derulare a contractului cu Microsoft trece de la Secretariatul General al Guvernului la ministerul Comunicaţiilor. A doua hotărâre, nr 634 din iunie 2008, i se dă Ministerului Comunicaţiei competenţa de a semna un act adiţional la contract care făcea inventarul licenţelor folosite în administraţie. La nivelul anului 2006 erau 39.385, acesta este inventarul pe care îl face ministerul Comunicaţiilor şi care se regăseşte în hotărârea de guvern.

România la ora aceea era într-o situaţie de ilegalitate şi această situaţie ne crea probleme pentru că s-au primit mai multe scrisori din partea Microsoft, prin care ni se cerea să intrăm în legalitate. Cu alte cuvinte, să onorăm contractul care a fost încheiat în anul 2004.

A treia Hotărâre adoptată este Hotărârea 1193 din 24.09 din care se constată, faţă de hotărârea anterioară, funcţionarii au constat că preţul licenţelor nu conţinea TVA, asta era legislaţia. Trebuia şi TVA plătit pentru că asta era legislaţia. Hotărârea adaugă la suma aferentă celor 39.385 de licenţe şi TVA.

Ultima Hotărâre este HG 1451 din 12.11.2008, în care atribuie ministerului Comunicaţiilor competenţa de a semna actul adiţional nr. 4 pentru licenţele folosite în anii 2007 şi 2008, aproximativ 63.000 de licenţe.

De asemenea, trebuie menţionat că în toată perioada mandatului guvernului Tăriceanu pentru aceste licenţe nu s-a plătit nici o sumă.