R. Paţurcă: Prevederile OUG 25 / 2018 se referă, în principal, la stimularea investiţiilor şi antreprenoriatului

Roxabna Senat 4 aprilie Comisie

Joia trecută, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice s-a adoptat în cadrul unei şedinţe de Guvern o ordonanţă de urgenţă, nr. 25, care vizează în principal stimularea investițiilor și antreprenoriatului, precum și asigurarea finanțării organizațiilor non profit prin câteva modificări aduse Legii 227 / 2015 privind Codul Fiscal. Membru al Comisiei de buget, finanţe, senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă a prezentat mai modificările aduse de acest act normative, precizând că săptămâna viitoare, în comisia de specialitate de la Senat, vor avea loc discuţii pentru încheierea dezbaterilor şi unde se mai pot depune amendamente urmând ca în perioada imediat următoare, ordonanţa să fie dezbătută şi în plenul Senatului.

 

Doamna senator, Paţurcă, pentru început aş dori să prezentaţi modificările pe care le aduce ordonanţa legii 227 / 2015 privind Codul Fiscal, din perspectiva Ministerului de Finanţe

 

Într-adevăr, s-au produs câteva modificări pe câteva domenii.

Astfel în ceea ce priveşte impozitul pe profit, având în vedere reglementările potrivit cărora operatorii urmează să schimbe în mod obligatoriu aparatele de marcat electronice fiscale din dotare, indiferent de data achiziției acestora, se impune introducerea unor prevederi potrivit cărora, în cazul înlocuirii aparatelor de marcat electronice, pentru respectarea cerințelor impuse de lege, să nu se aplice sancțiunea prevăzută de Codul fiscal. După cum se ştie, potrivit reglementărilor actuale, contribuabilii care aplică facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit au obligația de a păstra activele respective în patrimoniu o perioadă de timp (cel mult 5 ani). În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii.

        

 

Se instituie obligația contribuabililor care efectuează sponsorizări /mecenat, respectiv acordă burse private și care scad aceste sume din impozitul pe profit, de a declara beneficiarii sumelor respective. Măsura are ca scop monitorizarea și controlul sumelor alocate de contribuabili din impozitul pe profit, astfel încât să se asigure cheltuirea fondurilor primite de beneficiari numai în scopul pentru care aceștia s-au înființat sau în scopul pentru care au fost alocate, după caz.

 

În domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor s-a instituit regula fiscală  potrivit căreia microîntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe profit, în cazul în care acestea îndeplinesc două condiții: au un nivel de capital social minim de 45.000 lei (aprox. 10.000 euro) și au cel puțin 2 salariați. Prin această măsură se urmăreşte stimularea investițiilor și antreprenoriatului, prin crearea unui mediu de afaceri atractiv pentru întreprinderile mici și mijlocii, cu îndeplinirea concomitentă a unor condiții legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați.

De asemenea s-a introdus o prevedere potrivit cărora microîntreprinderile au posibilitatea de a scădea din impozitul datorat cheltuielile cu sponsorizarea efectuate pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, potrivit legii, în limita valorii reprezentând 20% din impozit. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat, se reportează în trimestrele următoare, pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive.

În plus, s-a mai instituit şi obligaţia microîntreprinderilor care efectuează sponsorizări și care scad aceste sume din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, de a declara beneficiarii sumelor respective.

 

În domeniul impozitului pe venit, OUG prevede reținerea la sursă a impozitului pe venit, de către plătitorii veniturilor pentru veniturile din activități independente realizate de persoane fizice în baza contractelor de activitate sportivă încheiate conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Măsura a avut în vedere revizuirea sistemului actual privind impozitarea veniturilor realizate din contracte de activitate sportivă încheiate conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, respectiv încadrarea acestor venituri în categoria veniturilor pentru care se aplică sistemul impozitării cu reținere la sursă. Beneficiari sunt persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă.

 

În cazul persoanelor fizice, se majorează de la 2% la 3,5% cota din impozitul pe venit care poate fi donată pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat. Mai exact, acești contribuabili au posibilitatea să dispună cu privire la destinaţia unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual, după cum urmează: în cotă de 2% pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii și a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, sau în cotă de 3,5% pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii.

 

De asemenea, sunt prevăzute prin noul act normativ reguli pentru stabilirea și corecția normei de venit pentru contribuabilii din agricultură, în cazul înregistrării de calamități naturale, precum și pentru aplicarea scutirii prevăzute de Legea nr. 566/2004 privind cooperația agricolă. Scopul măsurii îl reprezintă reducerea normelor de venit în situația înregistrării de pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheţ, grindină, polei, ploaie abundentă, secetă şi inundaţii, precum şi a epizootiilor ce afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animalele deţinute, precum și în situația valorificării prin/către cooperativa agricolă, a producției realizate în anul fiscal curent.

 

Ordonanţa aduce modificări şi în domeniul contribuţiilor sociale obligatorii. Astfel se prevede reținerea la sursă a contribuțiilor sociale obligatorii pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă, obținute de la un singur plătitor de venit, la care nivelul net estimat, pentru anul curent, este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pe țară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuțiile sociale. E o măsură care vizează simplificarea modului de stabilire a contribuțiilor sociele prin reținerea la sursă pentru persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă.

           

 

În domeniul accizelor, modificarea se referă la stabilirea unui nivel redus al accizelor pentru motorina utilizată drept carburant pentru transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum și pentru transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane. Nivelul redus se stabilește prin diminuarea nivelului standard al accizelor prevăzut pentru motorină cu 183,62 lei/1000 litri, respectiv cu 217,31 lei/tonă.       

Prin această ordonanţă, se introduce condiţia potrivit căreia persoana care solicită autorizarea în calitate de antrepozitar autorizat, să nu înregistreze obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F.

 

Ordonanţa de urgenţă cuprinde o serie de modificări şi în ceea ce priveşte Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscal. Despre ce este vorba?

 

Modificările se referă la câteva capitole. Astfel, în sfera eșalonărilor la plată a obligațiilor fiscale, în cazul debitorilor care nu constituie niciun fel de garanții, măsurile initiate se referă la:

a) reducerea termenului de soluționare a cererii de eșalonare, de la 60 de zile la 15 zile;

b) eliminarea obligației de a anexa la cerere planul de restructurare;

c) reglementarea posibilității anexării la cerere a propunerii de grafic de eșalonare;

d) calcularea dobânzilor datorate pe perioada eșalonării și emiterea deciziei la finalizarea eșalonării la plată.

Scopul măsurii este clar şi anume simplificarea și accelerarea procedurii de acordare a eșalonărilor la plată și adaptarea ratelor de eșalonare la specificul activității și la propriile nevoi de finanțare.

 

În cazul debitorilor încadrați la risc fiscal mic s-a propus:

a) crearea posibilității de a anexa, la cererea de eșalonare, propunerea de grafic;

b) înlocuirea condiției ca niciunul dintre administratori şi/sau asociaţi să nu fi deţinut calitate la persoane juridice care au fost lichidate sau la care a fost declanşată procedura insolvenţei şi la care au rămas obligaţii fiscale neachitate în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii de eșalonare cu cea privitoare la lipsa faptelor înscrise în cazierul fiscal;

c) înlocuirea condiției de a nu fi înregistrat pierderi contabile cu cea referitoare la neînregistrarea de pierderi de exploatare.

 

În cazul tuturor contribuabililor care beneficiază de eșalonări la plată, s-a avut în vedere includerea prevederii ca taxa pe valoarea adăugată solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare să se ramburseze cu efectuarea, ulterior, a inspecţiei fiscale. Măsura are în vedere încurajarea contribuabililor pentru a intra în eșalonare la plată atunci când înregistrează dificultăți financiare temporare și accelerarea procedurii de rambursare a TVA pentru contribuabili, în considerarea faptului că atât la momentul la care se aprobă decizia de eșalonare, cât și pe perioada menținerii valabilității eșalonării, aceștia sunt supuși unor verificări, respectiv monitorizări de către organul fiscal

 

În domeniul restituirii taxei auto/timbrului de mediu pentru autovehicule, conform ordonanţei se are în vedere eliminarea obligației de a anexa la cererea de restituire documentul doveditor al plății/timbrului de mediu pentru autovehicule, și copiile cărții de identitate a vehiculului și a certificatului de înmatriculare, întrucât organul fiscal are posibilitatea de a verifica în baza de date pe care o deține sau în bazele de date la care are acces informațiile referitoare la identificarea plății efectuate de contribuabil, identitatea vehiculului, înmatricularea acestuia și persoanele care au înmatriculat autovehiculul.