PSD / Cr. Sefer: Nu sunt și nici nu vor fi probleme legate de finanțarea necesară plății pensiilor majorate / recalculate

PSD / Cr. Sefer: Nu sunt și nici nu vor fi probleme legate de finanțarea necesară plății pensiilor majorate / recalculate

Deputatul PSD de Călăraşi, Cristian Sefer dă asigurări că legea pensiilor se va aplica în ciuda prognozelor pesimiste ale economistului şef BCR care a declarat recent că România va înregistra un deficit bugetar de 5,4% în 2021 ca urmare a aplicării acestei legi. „Legea pensiilor se va aplica! Nu sunt și nici nu vor fi probleme legate de finanțarea necesară plății pensiilor majorate / recalculate. Cifrele nu mint. Prognozele, adesea, sunt eronate, după cum s-a văzut de atâtea ori, inclusiv în cazul insituțiilor prestigioase, precum FMI ori Comisia Europeană, care au anticipat greșit, în minus, de mai multe ori, creșterea economică a României.” a declarat pentru www.arenamedia.ro parlamentarul călărăşean care a continuat „Iată cifrele, argumentele. 149 de miliarde de lei! Acesta va fi necesarul pentru finanțarea plății pensiilor în 2022, când aplicarea noii legi a pensiilor va avea impact maxim. 68 de miliarde de lei a fost suma totală care a asigurat plata pensiilor în 2018!  81 de miliarde de lei…aceasta este diferența dintre 2022 și 2018, ca necesar suplimentar în anul de vârf al aplicării legii pensiilor ( 2022). Veniturile bugetare au crescut în doi ani – din 2016 în 2018 – cu 71,4 miliarde de lei, de la 223,7 la 295,1 miliarde de lei. Este realitatea concretă, pe care oricine o poate verifica public pe site-ul ministerului Finanțelor – execuția bugetară. Dacă PSD a reușit în doar doi ani, din 2016 până-n 2018, să aducă venituri SUPLIMENTARE de 71,4 miliarde de lei – concrete, reale – cum să nu se poată asigura în patru ani, cele 81 de miliarde în plus, pentru plata pensiilor în 2022? O proiecție simplă, liniară, la o rată de numai 31% venituri totale/PIB – arată că în 2022, veniturile suplimentare la buget vor fi cu 99 de miliarde de lei mai mari decât în 2018….adică vor asigura cu prisosință necesarul de 81 de miliarde, în plus, pentru pensii. Diferența dintre 394,32 – venituri 2022 - și 295,1 – venituri 2018 – ESTE DE 99,22 MILIARDE DE LEI! Este clar mai mare decât cele 81 DE MILIARDE care asigură majorarea pensiilor față de 2018! Altfel spus România, în condițiile unei evoluții precum cea asigurată de guvernarea PSD își permite să aplice fără probleme legea pensiilor.”

Membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, Sefer a mai susţinut că şi 2022 ponderea cheltuielilor cu pensile în PIB, acum în procent de 7,4% se va situa sub media europeană în domeniu, de 12,9%. “În România ponderea cheltuielilor cu pensiile în PIB, este acum de aproximativ 7,4% din PIB iar  media europeană în domeniu este de 12,9%! Prin urmare chiar și în anul 2022, când costurile totale cu pensiile vor avea cea mai mare pondere în PIB – 11,74% - România va fi sub media UE.” a mai afirmat Sefer care a conchis “În plus, PSD a reușit în doar doi ani de guvernare să genereze EXCEDENT la  bugetul de pensii, după ce multi ani au fost DEFICITE majore (15 miliarde de lei în guvernarea Cioloș, de exemplu). În trimestrul al doilea al acestui an bugetul de pensii a avut un excedent de 218 milioane de lei. Este efectul transferului contribuțiilor, o măsură criticată vehement de PNL. Ultima oară când bugetul de pensii a (mai) avut excedent a fost acum 12 ani, în 2007! Așadar veniturile certe ale bugetului dar și evoluția concretă, reală a fondului de pensii demonstrează lipsa de substanță a teoriilor care încearcă să diabolizeze legea pensiilor, s-o transforme într-un factor major de dezechilibru economic și generator de deficit excesiv.”

An

PIB mld lei

Venituri Totale buget

Plus venit - mld lei

Plus venit-mld lei

Necesar-mld lei

Procent venituri totale în PIB

cf CNSP

mld lei

față de an anterior

față de 2018

plată pensii

 

2016

758

223,7

     

29,51

2017

842,5

251,8

28,1

   

29,89

2018

945

295,1

43,3

 

68,18

31,23

2019

1031

319,61

24,51

24,51

76,63

31

2020

1110,2

344,162

24,552

49,062

93,03

31

2021

1188,5

368,435

24,273

73,335

126,28

31

2022

1272

394,32

25,885

99,22

149,33

31