R. Paţurcă: Creșterea economică nu s-a făcut cu datorie. Minciuna PNL se vede în deficit!

R. Paţurcă: Creșterea economică nu s-a făcut cu datorie. Minciuna PNL se vede în deficit!

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat duminică seară la un post de televiziune că menţinerea ritmului în care Guvernul s-a împrumutat în primul semestru ar duce la depăşirea de către România a nivelului mediu de îndatorare din Uniunea Europeană în doi ani. "În primele şase luni, Guvernul a împrumutat (...) aproape 10 miliarde de euro. Dacă ar păstra acest ritm de împrumut, ar însemna că pe an ar trebui să împrumute 20 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, dacă se ajunge la un asemenea ritm de creditare a cheltuielilor bugetare, depăşim nivelul de îndatorare mediu de la nivelul Uniunii Europene imediat, în doi ani de zile", a declarat Orban care a mai adăugat că banii împrumutaţi nu sunt destinaţi investiţiilor, care ar genera dezvoltare, ci cheltuielilor curente.

“Preşedintele PNL fie nu înțelege economie, fie urmărește  să-i dezinformeze pe români. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a scăzut în timpul guvernării PSD. Deci creșterea economică nu s-a făcut cu datorie. Minciuna PNL se vede în deficit: dacă am fi crescut pe datorie, atunci deficitul ar fi fost mult peste 3%.” a susţinut pentru www.arenamedia.ro senatoarea Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi care a continuat “Ludovic Orban şi economiştii PNL dovedesc că nu ştiu că sustenabilitatea datoriei guvernamentale a unei țări se evaluează prin raportarea la produsul intern brut, nu în cifre absolute. Din perspectiva stabilității, ceea ce contează nu este valoarea datoriei, ci capacitatea de returnare a acelei datorii. Așadar, dacă am avea două state care datorează aceeași sumă de bani, în mod evident, cel cu un PIB mai mare va avea o capacitate mai mare de a returna datoria și va prezenta mai multă credibilitate pe piețele financiare. Datorie guvernamentală sustenabilă este atunci când cea mai mare pondere a împrumuturilor au fost contractate pe termen mediu și lung.”

În prezent, în România, structura datoriei guvernamentale cuprinde 3,3% împrumuturi pe termen scurt și 96,7% împrumuturi pe termen mediu și lung, ceea ce indică o presiune scăzută privind rambursarea acestor datorii. “În 2016, structura era 7% împrumuturi pe termen scurt și 93% pe termen mediu lung, iar în 2015 raportul era 6% versus 94%, în timp ce în 2010 (în plină criză economică) structura era 24% versus 76%. Ultimele împrumuturi contractate de România, sunt pe termen lung şi arată că piețele financiare privesc cu încredere la economia României și sunt bucuroase să acorde împrumuturi unui stat care prezintă o capacitate ridicată de returnare a datoriilor. La nivelul Uniunii Europene se consideră că o datorie acceptabilă din perspectiva stabilității financiare a unui stat e de 60% din PIB.” apreciază parlamentarul călărăşean.

În România, pragul de sustenabilitate sau de alertă privind datoria publică a fost estimat de BNR la 45% din PIB. Prin urmare, cota de 35,1% înregistrată la finalul anului trecut, faţă de 37,5% în 2016, este cu mult sub acest prag de alertă, ceea ce indică că România se află într-o zonă de stabilitate consolidată în ceea ce privește datoria guvernamentală. Spre comparaţie, datoria României raportată la PIB este cu mult mai mică față de Germania (65,1%), Marea Britanie (86,5%), Franța (98,4%), Italia (134,1%) sau Grecia (177,4%).

“Minciuna PNL se vede în deficitul bugetar. A crește pe datorie înseamnă să faci împrumuturi cu mult peste veniturile pe care le ai. Deci ar trebui ca distanța dintre cheltuieli și venituri să se mărească. Or, în România, în primii doi ani de guvernare PSD, deficitul a fost de fiecare dată sub 3%, adică în marja de stabilitate financiară acceptată la nivelul Uniunii Europene.” a conchis Roxana Paţurcă.