PSD / Roxana Paţurcă: Vom sprijini aderarea României la Uniunea Bancară înainte de aderarea la Zona Euro

PSD / Roxana Paţurcă: Vom sprijini aderarea României la Uniunea Bancară înainte de aderarea la Zona Euro

Senatoarea, Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi, candidată la alegerile europarlamentare din 26 mai a prezentat principalele măsuri pe care le vor propune viitorii europarlamentari social – democraţi în sfera politicilor fiscal – bugetare.

 

- Vom participa activ la reforma regulilor fiscal-bugetare în UE și vom milita pentru eliminarea actualului sistem de reguli şi introducerea unei noi reguli fiscale - rata de creştere a cheltuielilor primare nominale nu trebuie să depăşească rata de creştere a PIB nominal pe termen lung.

- Vom susține menținerea regulii privind datoria publică la 60% din PIB și reducerea ei până la acest procent.

- Vom susține că rata de creștere a cheltuielilor trebuie să excludă, în afară de dobânzi și clauza de investiții, cheltuielile cu inovarea cercetarea dezvoltarea dar și cheltuielile suplimentare cu înzestrarea militară mai ales pentru țările aflate la Granita de Est a UE. Consilii Fiscale cu adevărat independente, care să colaboreze cu Comisiile de Buget Finanțe din Parlamentele Naționale, așa cum prevăd principiile OECD.

- Vom sprijini emisiunea de euroobligațiuni de către BCE. Risk sharing privind datoriile suverane ale statelor europene (doar pentru datorii noi care să meargă în investiții în educație, sănătate și inovare). Astfel costurile de finanțare vor fi diferențiate în funcție de riscul fiecărei țări, dar suportabile, asigurându-se evitarea intrării în criză de lichiditate a țărilor din UE și aplicarea la pachet cu Fondul Monetar European ca mecanisme de salvare a țărilor cu probleme din UE.

- Vom lupta pentru crearea unui Fond de Solidaritate pentru ajutorarea copiilor persoanelor care au plecat la muncă în străinătate, în contextul mobilității forței de muncă în UE.Vom obține astfel sprijin financiar sau de altă natură (emoțional, psihologic) pentru copii, pentru ca aceștia să facă față situației materiale și pentru a asigura dezvoltarea copiilor rămași în țară și/sau contribuție comunitară pentru facilitarea întoarcerii părinților înapoi în țară alături de copii. În ceea ce privește numărul copiilor rămași acasă, în România, în anul 2018, existau aproape 160 de mii de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, din care cei mai mulți în județele din Moldova: Iași (11,5 mii), Suceava (11,1 mii), Bacău (9,7 mii), Neamț (7,6 mii), Vaslui (6,8 mii).

- Vom solicita creșterea fondurilor totale alocate prin Fondul European de Ajustare la Globalizare și diminuarea numărului minim de lucrători beneficiari per proiect de la 500 la 250. Fondul ajută lucrătorii să se reintegreze pe piața muncii dacă aceștia și-au pierdut locurile de muncă în urma unor schimbări structurale majore sau a delocalizării unor companii. Valoarea acestui Fond este în prezent de 150 milioane EURO și poate finanța până la 60% din valoarea proiectelor. În prezent, potrivit actualului Regulament, era eligibilă doar situația în care existau 500 de angajați care își pierdeau locurile de muncă, ceea ce presupunea că IMM-urile nu aveau acces la acest tip de Fond. Scăderea pragului minim la 250 facilitează accesul acestora din urmă, având în vedere că în foarte multe state companiile sub 250 de salariați reprezintă chiar și 99% din total companii.

- Vom milita pentru creșterea numărului de programe de tip Erasmus pentru Antreprenori. Noii antreprenori pot avea acces la bune practici care au loc în alte state, în cadrul altor IMM-uri sau multinaționale, acest lucru contribuind la îmbunătățirea ratei de succes a start-up-urilor și la o mai bună identificare a provocărilor / barierelor ce stau în calea unei companii. Cele mai multe start-ups de obicei se închid în primii ani de activitate. De asemenea, antreprenorii își dezvolta ideile de afaceri împreună cu alți antreprenori, cu experiență și pot stabili parteneriate cu aceștia.

- Vom sprijini aderarea României la Uniunea Bancară înainte de aderarea la Zona Euro. Uniunea Bancară presupune un sistem de reglementări comune în domeniul financiar-bancar, asigurarea comună a depozitelor și un sistem comun de supraveghere în sectorul bancar. Aderarea României va asigura stoparea fenomenului de ”fugă” a banilor din depozitele bancare ale țărilor în dezvoltare spre țările dezvoltate din Uniunea Europeană.

-Vom lupta pentru aderarea României la Fondul Monetar European. Fondul Monetar European trebuie să funcționeze ca un Acord de tip Linie de Credit Flexibilă (fără condiționalități). Fondul va acorda asistență financiară țărilor europene cu acces dificil pe piețele financiare externe. Țările care accesează asistența financiară a FME vor implementa o serie de reforme structurale menite a reface sustenabilitatea echilibrelor interne și externe. Ne dorim ca fondul să fie acordat în condiții compatibile cu programele de tip Linie de Credit Flexibilă (specific FMI).

- Vom sprijini eforturile de creare a unor condiții de acces mai facile la împrumuturile BEI (FEI) pentru IMM-urile românești. Ne dorim un program de imprumuturi în euro dedicat pentru IMM-urile din Europa Centrală și de Est (inclusiv România) la aceeași dobândă cu IMM-urile europene și garantate prin FEI. Dorim să asigurăm astfel:

roxanapaturcamacheta

Împrumuturi în aceleași condiții pentru toate IMM urile europene

IMM urile românești vor putea beneficia de fonduri pentru investiții, extinderea capacității de producție, tehnologizare, formare profesională, inovare, confinanțare fonduri europene la dobânzi mici.

- Vom susține adoptarea cât mai rapidă și implementarea mecanismului European Investment Stabilisation Function (EISF) și aderarea României la acest mecanism. (mecanismul este prevăzut în prezent pentru țările din Zona Euro și cele care sunt în ERM 2). EISF reprezintă un mecanism (fără condiționalități) de ajutor /stabilizare pentru țările care se confruntă cu șocuri asimetrice. Comisia va realiza sau contracta împrumuturi și va împrumuta țările cu dificultăți grave (la dobânzi rezonabile) pentru finanțarea investițiilor publice urmând ca după ieșirea din criză aceste țări să ramburseze împrumuturile.

- Vom crea o schemă comunitară de șomaj la nivelul zonei euro / Uniunii Europene. Foarte multe state europene s-au confruntat cu rate ale șomajului ridicate în perioada post-criză, factor care a mărit starea de tensiune socială (Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Irlanda s.a). Bugetul schemei ar trebui să fie alimentat de țările care sunt în expansiune, iar fondurile ar trebui să ajungă să completeze veniturile statelor care se confruntă cu recesiune și cu șomaj ridicat. Articolele de specialitate sugerează că un stat poate să devină eligibil pentru a primi fonduri atunci când rata șomajului este cu 2 p.p. peste rata șomajului natural sau când rata șomajului crește într-un ritm foarte rapid.

- Vom susține demersurile de Capitalizare a băncii de dezvoltare a României (Eximbank) pentru a susține accesul IMM din România la garanțiile din cadrul Programului InvestEU. Prin intermediul Fondului InvestEU (garanție totală de 47,5 mld euro), Comisia va continua în perioada 2021-2027 să stimuleze investițiile, inovarea și crearea de locuri de muncă, mobilizând o sumă estimată de 650 de miliarde EUR pentru investiții suplimentare. IMM constituie unul dintre cele patru domenii finanțate prin Fondul InvestEU, care va acorda garanții bugetare ale UE de 11,5 miliarde de euro în acest domeniu pentru a atrage investiții suplimentare private de aproximativ 150-170 de miliarde de euro la nivel comunitar. Pentru a fructifica avantajele planului de investiții este foarte importantă existența unei bănci de dezvoltare naționale (de promovare), care va fi un potențial beneficiar al Fondului InvestEU.

- Vom accelera adoptarea clauzei de flexibilitate privind investițiile României și propunerea extinderii acestei clauze țărilor pentru investițiile în infrastructură de bază (transport, energie) a celor mai sărace regiuni ale UE (cu PIB/locuitor sub 50% din media UE). Clauza de flexibilitate privind investiţiile a fost strâns legată de Planul de investiţii Juncker, putând fi extinsă pentru Fondul InvestEU, fiind limitată la investiţiile cu relevanţă europeană. În cadrul Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu (361/22.07.2015) se menționează explicit că aceste contribuții directe la investițiile finanțate (prin FEIS – Fondul European de Investiții Strategice) realizate de către statele membre sau de către băncile de promovare care aparțin sectorului public, ar trebui să fie măsuri “one-off”, adică punctuale, adică sunt excluse de la calculul deficitului bugetar ESA. De asemenea, cofinanţarea naţională a programelor europene va fi luată în considerare la evaluarea progresului către „obiectivul bugetar pe termen mediu” şi se vor permite “deviaţii temporare” de la MTO sau de la traiectoria de ajustare spre MTO, în anumite condiţii. Prin extinderea aplicabilității acestei clauze pentru investițiile în infrastructura de bază a celor mai sărace regiuni din UE în pot fi cofinanțate mai ușor proiectele cu fonduri europene, de tip PPP, fondul InvestEU etc. în respectivele regiuni. Astfel, resursele bugetare naționale utilizate în acest demers vor fi excluse de la calculul deficitului bugetar, conform metodei ESA.

- Vom face tot ce este posibil pentru a ne asigura că investițiile din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei să fie implementate în cadrul unor proiecte unice la nivel european, în locul mai multor proiecte naționale ale țărilor implicate. De exemplu, proiectul aferent creării/continuării/finalizării unei rețele de transport rutier va fi unic la nivel european, ceea ce permite atât obținerea unor economii de costuri pentru bugetul Uniunii Europene, cât și implementarea/gestionarea mai eficientă/mai rapidă a proiectului, inclusiv la nivelul statelor membre caracterizate printr-o eficiență mai redusă în privința cheltuirii banilor pentru infrastructura de transport. Eventual, aceste investiții privind interconectarea Europei pot fi administrate de către BEI, cea care este implicată și în fondurile europene de investiții strategice. De asemenea, va scădea riscul pierderii de fonduri pentru infrastructură, precum s-a întâmplat în exercițiul financiar 2007-2013.

 

Articol comandat de Partidul Social Democrat – PSD

CUI mandatar financiar coordonator: 41190008