PLUS / R. Clondir: Pentru mine au contat foarte mult obiectivele, nu persoana!

PLUS / R. Clondir: Pentru mine au contat foarte mult obiectivele, nu persoana!

Răzvan Clondir este unul din membrii Grupului de Iniţiativă Locală PLUS Călăraşi, punând bazele acestei structuri politice la Călăraşi alături de Bogdan Mihai, Gabriel Costea, Luminiţa Bob, Vlad Milotoi şi Cosmin Grozavu (foto). Recent, i-am făcut o vizită la birou lui Răzvan ca să descoperim împreună măcar o parte din „ingredientele” care au stat la baza succesului Alianţei 2020 USR PLUS de la europarlamentarele din 26 mai. Discuţia a fost lungă dar interesantă. Pentru astăzi vă ofer primul episod însă vă asigur că dacă ne veţi urmări, cu certitudine veţi descoperi lucruri absolut interesante.

Răzvan, cum de ţi-a venit ideea să intri în politică?

Ideea e foarte simplă. N-a venit aşa ca într-un act creativ, cum sunt obişnuit. Am fost parte din Platforma România 100, cea care ar fi trebuit să dervină partid înaintea PLUS-ului.

În cadrul acestei platforme încercam să văd dacă suntem mulţi în acest oraş să ne implicăm în programale pe care Platforma România 100 le propunea pentru comunităţi. La fel ca şi acum pentru că Platforma există, se află într-o zonă civică. Mi se părea un loc unde puteam să mă manifest.

Era pentru prima oară când mergeai spre o zonă uşor politizată?

Încă o dată spun. A fost şi este în continuare o platformă civică. N-avea nicio legătură cu politica. Urma să devină, ulterior, partid politic. În ce mă priveşte, n-am mai făcut parte din niciun partid politic. Până acum.

Şi ai intrat în noiembrie anul trecut…

Da, pentru că procesul de selecţie pentru partid s-a făcut natural din membrii Platformei România 100. Evident, toţi împărtăşeau aceleaşi valori, scopuri, idealuri, obiective.

Şi ce s-a întâmplat din noiembrie şi până pe 25 mai?

S-au întâmplat lucruri absolut noi pentru mine, ca şi experienţă.

Le-ai anticipat cumva?

E foarte greu să le anticipezi. Trebuie să ne gândim un pic aşa. Şi în Platforma România 100 şi în PLUS sunt oameni cu care n-ai avut o interacţiune directă. Cum spunea cineva la un moment dat „se petrece pe Facebook, online, pe noile media”. Nu te leagă nimic. N-ai o prietenie de genul poţi valida o persoană pentru că o cunoşti de 5 ani, de 10 ani sau 20. E ok, te bazezi pe el şi mergi mai departe. Ce au pus forţa şi energia asta laolaltă, au fost obiectivele, dorinţa de a trăi normal, dorinţa de a avea lucruri care în altă parte sunt fireşti. Şi atunci am zis ok. Dacă ăsta e scopul şi sunt atâţia oameni care se duc în zona asta şi vor să facă ceva, da. Pentru că mulţi dintre ei sunt foarte realizaţi şi vor să întoarcă „ceva”. Cel puţin asta era ideea din Platforma România 100. Firesc, în noiembrie am fost la constituirea noii formaţiuni politice. Evident, primii care au fost cooptaţi au fost cei validaţi de aceste scopuri, de aceste idealuri.

Câţi aţi fost la început?

Când am început prima prima întâlnire, am fost 4.

Când a început să vină valul?

N-a fost un val. Creşterea n-a fost exponenţială. Totul s-a petrecut firesc, normal, prin discuţii.

Pentru tine a contat şi prezenţa lui Dacian Cioloş în cadrul acestui proiect?

Pentru mine au contat foarte mult obiectivele. Nu persoana, pentru că nu e doar Cioloş în PLUS. Mai e un Vlad Voiculescu, mai e un Dragoş Pâslaru. Sunt foarte mulţi exponenţi. Fiecare are nivelul lui de expertiză, zona lui de pricepere, zona în care a activat şi a demonstrat ce poate să facă.

În perioada campaniei electorale, cum a fost pulsul pe stradă? Cum ţi s-au părut oamenii cu care te-ai întâlnit în municipiu şi în judeţ?

Reacţiile au fost diverse, cum e şi normal. Cel puţin din interacţiunile noastre, nu a existat nici un fel de patimă în relaţia cu noi.

Oamenii n-au fost vehemenţi. Dimpotrivă. E adevărat că cei care erau ataşaţi altor tipuri de valori sau altor partid, au venit şi ne-au zis fel de fel de lucruri dar noi n-am intrat în jocul lor. Pentru că noi aveam un mesaj foarte clar de transmis. N-aveam de ce să polemizăm cu cineva. La un moment dat, am interacţionat cu o persoană cam vehementă care-mi spunea „Tu trebuie să mă convingi de ce trebuie să te votez!” Înţelesesem direcţia în care evoluează şi atunci i-am zis „Domnule, ai deja nişte convingeri pe care ţi le-ai format într-un anumit orizont de timp. Pe mine mă interesează oamenii care ar vrea dar nu ştiu cu cine să voteze. Care sunt uşor indecişi, poate sunt şi bruiaţi de mult zgomot. Care nu mai ştiu ce e bine şi ce e rău! Ar vrea să voteze dar nu ştiu pe cine. Dumneata, dacă ai o opţiune o respectăm şi te încurajăm să mergi la vot, să-ţi votezi opţiunea. Nu să votezi cu noi.”Pe loc, l-am liniştit. A doua zi ne-am întâlnit, ne-am salutat, n-au mai fost probleme. În perioada aceea eram cu cortul în Piaţa Big şi ne întâlneam cu mulţi pensionari în zonă.

Va urma.