Muzeul Dunării de Jos / Personalitatea lunii iunie: General Vladimir Constantinescu

Muzeul Dunării de Jos / Personalitatea lunii iunie: General Vladimir Constantinescu

În cadrul Proiectului “Mari Personalităţi Călăraşene” - parte a Programului “Centenarul Marii Uniri”, Muzeul Dunării de Jos deschide miniexpoziţia "Personalitatea lunii iunie - General Vladimir Constantinescu"

Cei interesaţi pot consulta pe tot parcursul lunii iunie, parte din bibliografia publicată de-a lungul timpului, cu referinţă la marele  călărăşean, la sediul instituţiei din str. Progresului, 4.

Vladimir CONSTANTINESCU s-a născut la 10 iunie 1895, la Călăraşi, fiul lui Hristea Constantinescu, căpitan și al Eufrosinei. A absolvit școala primară la Călărași, continuându-și studiile în domeniul militar la București.

Studii militare:

Şcoala militară de ofiţeri de cavalerie (1914-1916).

Şcoala Specială de Cavalerie de la Saumur - Franţa (1919-1920).

Şcoala superioară de Război (1928-1930).

Grade militare : sublocotenent în 1916 ; locotenent – 1917; căpitan – 1921 ; maior – 1929; locotenent-colonel 1936 ; colonel – 1940; general  de brigadă – 1945.

A fost trecut în cadrul disponibil la 9 august 1946 şi în rezervă la 9 august 1947.

Funcţii: comandant al Şcolii Militare de Cavalerie (22 iunie 1941 – 1 iulie 1942, 1 octombrie 1942, 1 decembrie 1943) ; Regimentul 8 Roşiori (1 iulie – 1 octombrie 1942) ; şef de stat major la Comandamentul trupelor moto-mecanizate (1 decembrie 1943 – 15 iulie 1944) ; comandant al Diviziei 1 cavalerie (16 iulie – 20 octombrie 1944); la dispoziţia Ministerului de Război (20 octombrie – 15 decembrie 1944); comandant secund al Diviziei 8 cavalerie (15 decembrie 1944 – 12 mai 1945).

Decoraţii: Ordinele « Mihai Viteazul », clasa a III-a (1943) şi «Crucea de Fier» germană, clasa a II-a, (1942).

A condus Detaşamentul «Vifor» în timpul ofensivei din Caucaz până la Novorosiisk. S-a distins în fruntea Diviziei 1 cavalerie în acţiunile militare din Podişul Transilvan, pe Târnave şi pe Mureş.

După terminarea războiului, în perioada 30 octombrie 1948 – 11 iulie 1950, a fost închis la Aiud şi în colonia de muncă Poarta albă pentru deţinere ilegală de arme.

S-a stins din viață în 1965, la București.

 

Bibliografie selectivă:

Duţu, Alexandru ; Dobre, Florica ; Loghin, Leonida. Armata română în al II-lea război mondial. 1941-1945

Dicţionar enciclopedic. Bucureşti : Editura Enciclopedică, 1999, p. 98