Primarul municipiului Olteniţa, Petre Ţone, a făcut o evaluare a activităţii desfăşurate în primul semestru susţinând în interviul acordat mai jos că în partea a doua a acestui an se vor vedea roadele muncii depuse până acum. În agenda sa, priorităţile sunt modernizarea infrastructurii stradale, spitalul municipal, atragerea de investitori care să genereze locuri de muncă şi implicit venituri la bugetul local. Ţone a menţionat că până la sfârţitul anului Primăria va reuşi să achite drepturile persoanelor cu handicap, ale însoţitorilor acestora dar şi al personalului propriu.
Domnule primar, prima parte a anului s-a dus. Nu ştiu cât de bună a fost, însă vă invit să vorbim despre prezent şi viitorul apropiat. Concret, ce ar trebui să ştie cetăţenii despre ultima parte a anului?
În al doilea semestru trebuie să apară rezultatele muncii noastre din prima jumătate a anului. Şi aici mă refer la faptul că în maxim 10 zile vom emit ordinul de începere a lucrărilor la trotuare. Avem un program de reabilitat trotuare prin asfaltare, bugetul fiind în jur de 15 miliarde lei vechi. O a doua investiţie majoră pentru care, în sfârşit, s-au deschis şi ofertele financiare priveşte canalizarea din nordul oraşului şi din sud, la cartierul de la spital. Anul acesta, nu cred că va fi posibil să terminăm această canalizare. E o lucrare estimată la 50 miliarde lei vechi. Dar măcar partea din Olteniţa veche o vom putea termina. Deja am dat drumul la hârtii ca să putem asfalta în primăvară aceste 6 străduţe. E greu de acceptat această birocraţie excesivă. Eu am semnat contractul de finanţare pe PNDL cu această canalizare în luna decembrie 2018 şi suntem în a doua jumătate a lunii august, iar noi de-abia am deschis ofertele financiare pentru că au fost 2 pretendenţi. Încă nu am stabilit câştigătorul, cu toate că unul are un preţ mai mic pentru că va trebui să studieze această ofertă financiară şi ANAP-ul. Noi vom solicita acum de la ANAP să ne trimită specialişti, să verifice şi oferta financiară, după care putem declara câştigătorul care la rândul său trebuie să înceapă să facă proiectarea care conform caietului de sarcini se poate realiza în maxim 60 de zile. Eu am să insist pe lângă câştigător, măcar pentru prima parte Olteniţa Nord, să facă proiectarea în maxim 15-20 de zile.
Dacă ne apucăm în noiembrie de lucru, e clar că ne batem joc de bani. Dar vom vedea. Astea, ca şi investiţii majore.
Acum avem în desfăşurare o investiţie la Colegiul Naţional Neagoe Basarab în care refacem sala de sport. Mai rămân decât pereţii. Acum se lucrează, în câteva zile se va termina acoperişul. Apoi, sper să pot obţine bani, din rectificare, din execuţia bugetară, ca să terminăm această sală de sport care deserveşte Colegiul Naţional Neagoe Basarab dar şi Şcoala nr. 1, aflată la vreo 10 m distanţă. Teoretic, sala poate fi folosită şi de elevii Şcolii nr.1.
După cum bine ştiţi, acord o grijă şi o atenţie deosebită parcului care este extraordinar de frumos. Este vizitat de foarte mulţi oameni din Olteniţa. Am fost sâmbătă seară (n.r. 17 august 2019), în jurul orei 21.00, şi pot să vă spun că n-am văzut vreodată atât de multă lume. Acel parc include un loc de joacă pentru copii unde avem tartan şi tematic un vapor, dar după părerea mea e mic. Este obligatoriu să-l extindem. Deja am pus pe hârtie cam ce vrem să facem în continuare.
Mai sunt două locuri de joacă în alte două zone ale oraşului. În toamna asta, cred, pentru că nu depinde doar de mine, se va da în folosinţă blocul ANL care are 56 de unităţi locative. Problema e că din momentul predării, începe nebunia anchetelor sociale.
Fiind apartamente destinate închirierii, vom avea nişte criterii foarte dure, stricte, marea majoritate fixate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe, de la Bucureşti. Ei sunt interesaţi ca viitorii chiriaşi să-şi poată plăti chiria, iar eu sunt obligat ca aceştia să fie locuitori ai Olteniţei, în câmpul muncii.
Nu sunt locuinţe sociale...
Sub nicio formă! De câteva luni bune, am demarat proiectul pentru al 2-lea bloc ANL care va avea 48 de unităţi locative. Dar nu ştiu dacă ajungem să semnăm contractele în acest an.
Am pus la dispoziţia constructorului terenul, am început studiile sub teren ca să nu existe reţea de apă, canalizare şi alte „minunăţii” pentru că ne-ar bloca.
Deci, avem foarte-foarte multe lucruri de făcut şi nu în ultimul rând întreţinerea oraşului.
Avem mari probleme, inclusiv cu IRIDEX-ul. Pe bună dreptate, IRIDEX-ul a semnat un contract de salubrizare dar, vedeţi dumneavoastră, ne confruntăm cu o indisciplină crasă din partea unor locuitori ai municipiului. Care, în loc să arunce resturile menajere, gunoiul, în locurile amenajate, în ghenele de gunoi pe care trebuie să le golească IRIDEX-ul, avem câteva zone unde gunoiul este aruncat lângă ghenă. Conform contractului, IRIDEX-ul nu e obligat să ia gunoiul de jos. Păi dacă IRIDEX-ul nu e obligat, noi nu mai avem mijloace să-l colectăm, atunci cine-l ridică? Că IRIDEX-ul e dispus să-l ia dar solicită plată. Din partea cui? A Primăriei dar vine Curtea de Conturi şi întreabă: Cum aţi recuperat aceşti bani cu care aţi plătit? Deci e o anomalie pe care încercăm să o corectăm şi neapărat trebuie cumva reglat contractul subsidiar pe care l-am făcut cu IRIDEX-ul, în care să specificăm nişte lucruri mult mai concret. Pentru că Ecomanagement Salubris de la Călăraşi, după părerea mea a făcut multe greşeli în trecut când s-a pus problema că trebuie neapărat să facem ce ne cere Uniunea Europeană.
Sunt de acord, suntem europeni, credem în Europa dar n-ar trebui să credem şi în români? N-ar trebui, mai întâi, să-i apărăm pe români?
Pomeneaţi mai devreme de rectificare. Ce aşteptări aveţi de la această rectificare? Ce sume estimaţi să primiţi?
Dacă am în vedere ce mi s-a comunicat la un moment dat ar fi o rectificare... nu extraordinară. Întotdeauna vom avea nevoie de mult mai mulţi bani. În sensul de a face ceva pentru municipiu. De exemplu, din fondurile proprii, în momentul în care am întocmit bugetul, nu am putut să alocăm pentru investiţii nimic. Şi ştiţi de ce? Pentru că prin lege, ni se cere, în primul rând să asigurăm banii pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitorii acestora. Abia apoi, trebuie să fixăm salariile personalului şi a unităţilor din subordinea Primăriei.
Pentru că e foarte important, de pildă, Căminul pentru Persoane Vârstnice care e al nostru. Este foarte importantă Direcţia de Asistenţă Socială care e tot a noastră. De asemenea Unitatea de Primire Medico-Socială care e a noastră. Deci noi avem în subordine aceste unităţi de care răspundem. Nu mai vorbim de partea de cultură. Muzeul e finanţat de Primăria Olteniţa, de asemenea Biblioteca Municipală.
Acum am înfiinţat Direcţia de Cultură. Astea necesită foarte mulţi bani. În momentul în care, o localitate de talia municipiului Olteniţa, e responsabilă, a fixat nişte salarii decente sub nicio formă spre limita superioară, în astfel de condiţii nu ne-au mai rămas bani de investiţii.
Acum, noi va trebui să facem faţă cerinţelor pe care ni le impune ministrul de finanţe să justificăm, să parajustificăm sumele pe care ni le vor da. O vom face! Dar nu cred că e normal când se dă o rectificare, eu cred că ar trebui să se ţină cont, în primul rând de nevoile municipiului. Acest municipiu, că ne place sau nu, în fiecare an se va deteriora. O stradă care a fost făcută acum 20 de ani, în cazul ăsta înseamnă că n-o mai facem?
Eu mă pot lăuda că am asfaltat extraordinar de mult dar mai avem cel puţin o zonă mare a oraşului, e vorba de acel cartier special pe care l-am înfiinţat acum 20 de ani unde au apărut nişte case chiar frumoase dar în care am asfaltat doar 2 străzi. Mai avem încă 6. Şi oamenii ăia au dreptul la viaţă, la civilizaţie. Dacă nu vom avea şi ne gândim să accesăm Fondul Suveran sau PNDL-ul, sau... iertaţi-mă, dar e practic imposibil!
În plus, sunt bucăţi mici de străzi cu lungimi de 150-200 m care n-au fost asfaltate niciodată. Oare oamenii ăia n-au dreptul? Şi atunci mi s-ar părea normal ca prin această rectificare să ni se dea sumele pe care le consideră dumnealor, în funcţie de cerinţele noastre. Banii să fie la latitudinea noastră, să facem ce trebuie cu ei. Sunt de acord, respectând legea, să dăm banii persoanelor cu handicap şi însoţitorilor, să respect salariile pe care le-am stabilit în 2017 dar să putem face ceva şi în zona de investiţii acum.
Noi stăm doar cu mâna-ntinsă. Aştept să vină luna septembrie pentru că suntem pe lista de investiţii pentru Ambulatoriu. De-abia aştept să semnăm un contract de finanţare. Dar doar să stăm cu mâna întinsă? Nu mi se pare normal!
E adevărat, la noi la Olteniţa, e posibil începând cu sfârşitul acestui an, începutul anului viitor să ne crească veniturile. Adică fabrica Walter Tosto, acea fabrică celebră la care se lucrează de 3 ani şi despre care am zis că-n acest an o dau în funcţiune, e o investiţie de vreo 60 milioane euro, devine plătitoare de impozite. Sumele sunt extrem de importante. Sunt locurile de muncă generate care la rândul lor generează venituri pentru Primărie.
Ne zbatem să aducem cât mai multe investiţii! Ştiţi foarte bine, au început lucrările pentru acea fabrică de uleiuri uzate. Investiţia se cifrează la circa 200 mil. de dolari. Dar e de durată. Probabil că prima fabrică din cele 3, se preconizează a fi dată în folosinţă peste 2 ani. Asta e perioada de construcţie. Dar timpul trece şi veniturile Primăriei vor deveni mai consistente.
Eu sunt foarte mulţumit de activitatea Direcţiei de Impozite şi Taxe, unde reuşim an de an să avem încasări iar gradul de colectare să fie foarte sus. N-ai cum să ajungi la 100% sub nicio formă. Direcţia se preocupă să aducă bani la buget.
Sunt foarte mulţumit de personalul pe care îl am în Primărie. Cu toate că i-am găsit aici, angajaţi, sunt foarte, foarte mulţumit. De multe ori v-am vorbit de Dana Marin, o directoare foarte bună care se ocupă cam de tot ce însemnă acest oraş. Plus contabilitatea, am un secretar foarte bun. Nu pot să nu remarc calitatea colectivului. Un primar singur nu poate realiza prea multe. Dar atunci când are un colectiv bun, are şi realizări. Pentru că am avut norocul să putem desemna şi un viceprimar de la partidul meu, n-au apărut disensiuni, certuri. Cu adevărat, lucrăm în echipă!
Despre spital? Care ar fi ultimele noutăţi?
La spital, sunt foarte, foarte nemulţumit că ni s-au tăiat 10 paturi. M-au durut lipsa de transparenţă şi desconsiderarea, cel puţin la adresa mea, din partea celor care au decis lucrul ăsta. Mă gândesc la doamna Teodorescu şi la dl. Dulce, preşedintele Casei. Probabil că au avut argumente. Dar faptul că n-au venit niciodată la Olteniţa să discute cu mine, ştiind câţi bani am adus pentru acest spital, şi câţi bani am investit din fonduri proprii în ultimii ani, cred că era de bun simţ să se deplaseze până la Olteniţa şi s-avem o discuţie foarte constructivă la spital sau la mine la birou.
Au considerat că ei sunt, eu ştiu, extraordinari, le ştiu pe toate şi n-au vrut să ţină cont şi de punctul meu de vedere.
De exemplu, eu care am ajutat extraordinar de mult sectorul privat, şi puteţi să-i întrebaţi pe cei de la Alpha Clinic, Synevo sau pe cei de la cele 3 unităţi pentru analiză sau pe cei de la Centrul unde activează doctorul Brotac. Sunt pentru acest segment privat, dar acum 8-9 ani s-a desfiinţat Spitalul de la Budeşti. Eu i-aş fi întrebat pe domnii pe care i-am menţionat mai devreme, ce s-a făcut cu paturile de la Budeşti. Acele paturi deserveau zona Budeşti. La ora actuală, toată acea populaţie vine la Olteniţa, că n-or să meargă la Călăraşi să facă peste 100 de km, când până la Olteniţa au 28 de km. E logic, nu?
De ce nu s-a încercat susţinerea de la Minister a acestor paturi din fosta cotă pe care a avut-o Spitalul Budeşti? Nu s-a făcut niciun demers în acest sens. Cel puţin,eu nu am cunoştinţă de aşa ceva.
Dacă dl. Marius Dulce consideră că e în regulă să conducă, în felul ăsta, Casa, eu îi doresc mult succes, mai ales că e colegul meu de partid şi asta mi-a pus frână în ce aveam de gând să fac. Nu-mi rămâne decât, încă o dată, să-i urez succes! Dar în felul ăsta nu cred că-l va avea!
Veţi face şi alte demersuri pentru realizarea de noi investiţii în infrastructura medicală de la spital?
Noi ne aflăm într-o continuă achiziţie de aparatură. Pentru asta ne-am bătut şi pentru paturi. De exemplu, acum am pus mâna pe un doctor extraordinar de bun care face intervenţii chirurgicale cardio-vasculare. Am reuşit să-l aducem, să-l determinăm să dea examen aici iar acum nu sunt în stare să-i ofer 3 paturi. Asta ca o durere! O rezolvăm! Nu ne demobilizăm. Numai în ultima săptămână Spitalul a achiziţionat un incubator de ultimă generaţie. S-au adus câteva EKG-uri nou-nouţe. Schimbăm tot ce înseamnă bucătăria Spitalului. Tot ce facem la Spital e pentru oamenii care beneficiază de actul medical.
Cocoşilă, acel doctor celebru, poate că aţi auzit de el, ne reclamă la toate forurile posibile şi imposibile. Bineînţeles că doamna Teodorescu, în urma acelui apel făcut de dl. Cocoşilă că el a rămas cu 3 asistente, în loc de 5, ne-a şi cerut imediat explicaţii. Iar la o săptămână, dumneaei taie 3 paturi de la ginecologie.
Deci, dacă ai analizat parametrii şi sunt nesatisfăcători şi dumneata tai 3 paturi, mai stă în picioare ce vrea dl. Cocoşilă?
Performanţa e foarte slabă, îi iei 3 paturi dar în schimb îi dai în cap directoarei pentru explicaţii de ce i-a luat din asistente.
Dl. doctor Cocoşilă, care a fost un director extrem de slab, şi să ştiţi că mă cenzurez când spun asta, ar fi trebuit să folosesc cuvinte mult mai grele, este un intelectual închipuit. El consideră că e buricul pământului. Eu am afirmat de multe ori. Un medic bun, aşa-mi spun multe doamne, dar are o părere atât de bună despre el... De nu se poate!
Ca director, vă spun, că slab e un calificativ de încurajare. De politeţe!
Dacă vrea să ştie, între mine şi dumnealui se află 3-4 biblioteci pe care dânsul n-a avut timp să le citească datorită studiilor.
Într-adevăr, a ajuns medic. Dar va trebui să citească în continuare.
Când se văita pe la toate posturile că vreau să-l dau afară, eu îi prelungeam contractul de închiriere. Pentru că e singurul medic din Olteniţa căruia i-am dat apartament în Zona 0 a oraşului, cu toate facilităţile. Drept mulţumire, mă vorbeşte peste tot. Încă o dată vă spun, dumnealui e la un nivel foarte înalt, restul inclusiv actuala doamnă director, eu şi ceilalţi, mulţi nişte neica-nimeni căruia i-am luat noi locul.
Bineînţeles că e încurajat de cei care au pierdut, din păcate pentru ei, acum 7 ani. Şi acum umblă la Mişa pe stradă, opreşte pe oricine ca să-i spună cum va candida el. Tovarăşul Milescu, cu săgeata madame Suzeanu, care din alb face negru şi din negru-alb. Dar nu mă deranjează. Dacă va fi în stare să le arate oamenilor „Uite, am făcut şi eu blocul ăla, am făcut şi eu lucrul ăsta”, e OK. Tare mi-e teamă că în afară de câteva parcări, nu prea are ce să arate.
Anul acesta veţi mai organiza Ziua Recoltei?
Dacă ne ajută Dumnezeu şi nu plouă, Ziua Recoltei va fi pe 6 octombrie. Dar înainte, pe 2 octombrie, avem Nunata de Aur, eveniment care pentru mine are o importanţă mai mare. Anul acesta sunt 55 de cupluri care au împlinit 50 de ani de căsnicie.
Mulţumesc, succes în continuare!