Proiectul de hotărâre privind contractarea unui împrumut în valoare de 40 de milioane de lei, necesar şi suficient pentru finanţarea maldărului de proiecte europene care zac în continuare prin sertare a stârnit o repulsie unanimă în rândul consilierilor locali PNL, USR şi PRO România care concep „dezvoltarea” Călăraşiului şi „altfel” decât apelând la credite bancare. Toţi, aşadar, au votat „împotrivă”, semn că pompoasele sloganuri manipulate în campania de la locale şi nu numai au însemnat până la urmă doar nişte vorbe fără conţinut.
Nu mă îndoiesc că există vreun consilier din Opoziţie care să nu militeze clipă de clipă pentru binele concetăţenilor care l-au trimis acolo în mini – Parlamentul local. Deşi au respins din start proiectul, nici unul dar absolut nimeni n-a putut oferi măcar o „brumă” de alternativă financiară la propunerea înaintată de Putere care legată de mâini şi de picioare, adică a e acum nevoită să uite de propriile proiecte trâmbiţate în campanie, trebuie să finalizeze, în timp util, „obiectivele” moştenite, multe dintre ele megalomanice, inutile dar mari consumatoare de resurse împrumutate de la bancă. L-au luat pe „nu” în braţe sugerând ideea că aşa trebuie să procedezi când eşti în Opoziţie!
Nici măcar explicaţiile oferite în plen de directorul Direcţiei de Dezvoltare (vezi mai jos ce a spus în plen!), Luminiţa Trifu, omul care cunoaşte proiectele la milimetru, nu i-au înduplecat pe distinşii aleşi locali din Opoziţie.
Sigur, bine ar fi fost ca suma să vină de la Guvern pe care 8 din cei 10 consilieri ai popziţiei locale îl girează dar care guvern? Cel care se împrumută fără număr? Fără noimă? N-o spun eu ci Ziarul Financiar! Într-un an, adică 2020, Guvernul Cîţu s-a împrumutat cu o treime din cât s-au împrumutat toate celelalte guverne în 30 de ani. Datoria publică a crescut în 2020 cu 33% faţă de cea înregistrată în 2019, de la 373 mld. lei, la 498 mld. lei. Statul s-a îndatorat în 2020 cu 124 mld. lei (25,3 mld. euro), o sumă uriaşă, mai mare cu 5 miliarde de euro decât suma pe care o primea România, în urmă cu 12 ani, de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană şi care a fost considerată, la acea vreme, o valoare ce nu va putea fi vreodată suportată în viitor. "România se împrumută astăzi pentru a acoperi deficitul bugetar și să plătească împrumuturile luate în trecut de socialiști. Am reușit să câștigăm încrederea investitorilor internaționali și locali și ne împrumutăm la dobânzi mai mici de la o zi la alta.”, să lăuda prin vara anului trecut premierul Florin Vasilică Cîţu. Cât tupeu pe rocker-ul de la Victoria dar şi pe susţinătorii săi politici din Consiliul Local municipal Călăraşi care, deunăzi, s-au dat de ceasu’ morţii când au aflat că e nevoie de bani, mulţi bani, mai „scumpi”, ce-i drept!, ca să prindă contur exact proiectele cu care tot ei se laudă (n.r. mă refer strict la aleşii PNL!) că le-au accesat în mandatul precedent?!
Ca si fie foarte limpede, cele 22 de proiecte europene se implementează cu bani. Nu cu vorbe, ci cu fapte care costă! Banii din împrumutul aprobat joia trecută în Consiliul Local vor asigura nu doar partea de cofinanţare ci şi cash-flow-ul cu care se finanţează lucrările până când ministerul finanţator rambursează cheltuielile făcute. E simplu, chiar şi pentru Opoziţie care se vrea „constructivă”, în declaraţii, dar „distructivă” în plen!
„Referitor la această propunere de contractare a unui nou împrumut în care să finanţăm proiectele europene care sunt deja contractate de municipiul Călăraşi, vă pot spune că am făcut simulări având în vedere valoarea lor, modalitatea în care vom putea duce la îndeplinire aceste contracte de finanţare, plecând de fapt de la fiecare proiect în parte, lucrările lor fiind, în special, lucrări de construcţii.
Asta înseamnă că în afara de graficul cererilor de rambursare care e specific fiecărui proiect (...) asta însemnând solicitare către Ministerul Dezvoltării sau către alte ministere finanţatoare a sumelor deja cheltuite de Municipiul Călăraşi, putem avea o o radiografie teoretică a modului în care vor evolua plăţile şi rambursările în cadrul fiecărui proiect.
În baza simulărilor făcute de noi, plecând de la orizontul de timp, de 31 decembrie 2023, când aceste proiecte conform contractelor de finanţare vor trebui finalizate, a rezultat că această sumă propusă de noi, între 35 şi 40 de milioane de lei, este suficientă pentru asigurarea cash – flow-ului finanţării proiectelor.
Plecând de la modelul teoretic că mecanismul rambursării va putea fi derulat cam de 3 ori în decursul unui an, plecând de la valorile fiecărui proiect s-a ajuns la concluzia că această sumă este suficientă.
Vom apela în cazul în care suma nu e suficientă şi la instrumentele financiare pe care finanţatorii le pun la dispoziţie şi anume mecanismul cererilor de plată sau al prefinanţărilor.
Spre deosebire de perioadele precedente de finanțare, perioada prezentă permite solicitarea prefinanțării în mai multe etape: soliciți prefinanțarea, o cheltuiești în condițiile mecanismului stabilit în contractul de finanțare după care poți relua procedura astfel încât să poți asigura, să-ți poți reface de fapt fondul financiar pe care îl pui la dispoziție pentru implementarea proiectului.
Iar aceste proiecte, vizavi de aspectul pe care l-a menționat domnul consilier, cum că n-ar face parte dintre prioritățile de dezvoltare ale municipiului, odată ce ele sunt finanțate, ce sunt proiecte deja aflate în strategiile de dezvoltare și în toate documentele de dezvoltare programatice de dezvoltare strategică ale municipiului, cred că este tardiv să ne punem problema dacă ele mai sunt oportune sau nu pentru municipiu.”
Luminiţa Trifu, director Direcţia Programe şi Dezvoltare Locală, susţinută în plenul şedinâei ordinare a Consiliului Local municipal din 25 martie a.c.