Sindalimenta / Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară a lansat un APEL la unitate adresat agricultorilor şi producătorilor de alimente din România care “să strige cu toată forţa că AGRICULTURA şi INDUSTRIA ALIMENTARĂ din ROMÂNIA reprezintă prioritate naţională”
“Comitetul de iniţiativă invită reprezentanţii agriculturii şi industriei alimentare din România să se unească într-o singură voce care să strige cu toată forţa că AGRICULTURA şi INDUSTRIA ALIMENTARĂ din ROMÂNIA reprezintă prioritate naţională;
-Agricultorii şi procesatorii români trebuie să solicite tuturor celor care răspund de destinele ţării, că AGRICULTURA ŞI INDUSTRIA ALIMENTARĂ să fie considerate SECTOARE CU GRAD DE PRIORITATE 0. Sănătatea, agricultura şi siguranţa alimentelor trebuie să reprezinte principiile de baza într-o ţară cu un potenţial uriaş;
-Seceta fără precedent din acest an şi pandemia de COVID 19 au afectat grav culturile Agricole pe suprafeţe ce depăşesc 3 milioane de ha;
-Urgentarea finanţării înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul porc. România importă peste 80% din necesarul de carne de porc;
-Urgentarea finanţarea înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul pasăre. România importă 95% din pui din Polonia. Riscul infestării cu gripă aviară şi salmonela este iminent;
-Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol;
-Continuarea reabilitarea urgentă a sistemelor de irigaţii şi punerea lor în funcţiune;
-Înfiinţarea în regim de urgenţă a Camerelor Agricole;
-Credite fără dobândă pentru materia primă şi salariile angajaţilor din industria alimentară;
-Eliminarea taxelor aferente salariilor angajaţilor pe o perioadă de minim 6 luni;
-Modificarea în regim de urgenţă a Legii nr. 62/2011, republicată, cu consultarea reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate.
Agricultura românească traversează o perioadă foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o secetă fără precedent în ultimii 20 de ani. În ciuda apelurilor disperate făcute de fermieri şi reprezentanţii industriei alimentare, Guvernul Orban continuă să ne ignore, refuzând să iniţieze un dialog online, cu larga participare, ceea ce nu poate aduce nimic bun pe termen scurt, mediu şi lung..
Agricultura României reprezintă baza aprovizionării cu materie primă pentru industria alimentară românească. Astăzi, când vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criză a alimentelor la nivel mondial, marile schimbări pe care le cerem de 30 de ani nici nu sunt luate în seamă. Nimeni nu ne ascultă, nimeni nu doreşte un dialog constructiv, iar guvernul dă în continuare, dovadă de nepăsare.
Transmitem ministrului Agriculturii, un ministru care până acum nu a dovedit dorinţă de dialog şi schimbare, şi echipei sale de consilieri lipsiţi de experienţă, că după 30 de ani de distrugere, trebuie să ne unim într-un singur glas şi să impunem luarea măsurilor necesare pentru agricultura şi industria alimentara din ROMÂNIA.
Astăzi vorbim despre terenuri agricole distruse de secetă, despre terenuri scoase din circuitul agricol şi vândute dezvoltatorilor imobiliari, despre lipsa sprijinului financiar, fie că vorbim despre fermierii care cultivă plante tehnice, despre legumicultori sau despre cei care se ocupă de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigaţii, subvenţii mai mici decât colegii noştri fermieri din Germania, Franţa, Olanda etc., despre migraţia forţei de muncă în ţările vestice, fără nicio protecţie, când cu toţii ne plângem de lipsa ei în România şi, mai mult, inexistenţa unui program de intervenţie în situaţia de criză din acest an şi a unui program de dezvoltare pe termen mediu şi lung, însuşite de întreaga clasă politică.
După 30 de ani de lipsă de viziune pe termen mediu şi lung, considerăm ca a venit timpul pentru schimbarea orientării programelor de investiţii către generarea de pieţe de desfacere pentru produsele agroalimentare româneşti.
În continuare, la nivelul decidenţilor politici circulă informaţii incorecte conform cărora lipsa capacităţilor de producţie din sectorul alimentar ar duce la exportul de materii prime, ceea ce este, în mare parte, neadevărat. Primele sectoare care generează 80% din vânzări au capacităţi excedentare de producţie (carne, lapte, panificaţie, legume-fructe). Multe fabrici construite pe fonduri europene au fost sau vor fi închise din cauza scăderii cererii de produse.
Industria alimentară românească are nevoie de materia primă produsă în ţară, care să ne asigure tuturor produse proaspete şi de calitate, la preţuri accesibile pentru o populaţie săracă, într-o ţară fără clasă de mijloc.
Este momentul să ne adunăm şi să ne unim forţele pentru ca cei ce conduc destinele acestei ţări să înţeleagă că fără noi nu se poate.
Trebuie să lăsăm la o parte opiniile divergente dintre organizaţiile noastre şi să milităm împreună pentru drepturile noastre, pentru luarea măsurilor care se impun, în aceste momente cruciale.
Guvernul, indiferent care ar fi el, trebuie să înţeleagă, în ceasul al XII-lea, că în această perioadă, poate cea mai dificilă din ultimii 30 de ani, agricultorii români cer imperios declararea SĂNĂTĂŢII ALIMENTELOR ŞI AGRICULTURII CA SECTOARE PRIORITARE ALE ROMÂNIEI.
VIAŢA NOSTRĂ TREBUIE TRĂITĂ ÎN DEMNITATE!
Amintim o parte dintre problemele importante ale acestor două sectoare de activitate, care şi în aceste condiţii aduc 12% la PIB-ul României:
-Implicarea Guvernului într-o campanie pentru susţinerea producătorilor români în următorii ani;
-Finanţarea înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul pasăre, în acest sens existând o lege, dar care, din păcate, nu se aplică. Circa 95% din puii de o zi provin din comertul intracomunitar (Polonia);
-Sectorul bovine de carne trebuie să fie sprijinit printr-un program naţional de înfiinţare a fermelor, cu predilecţie în zona de deal şi munte pentru a utiliza cele aproape 4,5 milioane hectare de pajişti;
-Sectorul ovine trebuie sprijinit pentru comercializare pe pieţele externe, inclusiv în viu (trebuie construite urgent 2 nave pentru transportul maritim al animalelor vii), cât şi finanţarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne în stare proaspătă;
-Cerem intervenţia Guvernului pentru a pune capăt abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, preţul cărnii de pasăre la poarta abatoarelor a scăzut cu 30%, dar această scădere nu se reflectă şi la raft în supermarket;
-Sprijinirea înfiinţării de ferme de reproducţie în sectorul porc conform legislaţiei aprobate de Parlamentul României. Importăm anual aproximativ 2.000.000 de grăsuni şi peste 70% din carnea de porc destinate consumului şi industriei de procesare din Spania, Germania etc;
-Solicităm acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din Sectorul Legumicol în cuantum/valoare de 75% din valoarea preţului de cost al producţiei, în baza standardului de cost;
-Stimularea, în mod expres, a sectorului de legume protejate în sere şi solarii, atât a suprafeţelor existente prin măsura de sprijin cuplat, cât şi a investiţiilor pentru extinderea lor, în principal în formă asociativă;
-Stimularea suprafeţelor ce produc materii prime destinate industrializării, cu precădere pentru realizarea produselor din roşii;
-Necesitatea realizării unui program naţional pentru cultivarea a minimum 5.000 ha anual cu roşii pentru industrializare;
-Susţinerea producţiei interne de cartof pentru consum, ajunsă la sub 25.000 de hectare în 2019, evitarea dispariţiei cartofului pentru sămânţă (600 hectare) şi susţinerea cartofului pentru industrializare;
-Încurajarea microsistemelor de irigaţii din zona tradiţională unde nu sunt sisteme de irigaţii de nici un fel, alături de facilitarea construirii de depozite specializate (lipsă cronică);
-Adaptarea legislaţiei fiscale la specificul activităţii agricole. Sunt foarte multe exemple în care acest lucru este desconsiderat. Exemplu: valorificarea producţiei proprii este încadrată la acte de comerţ şi se cere adaos comercial în interiorul firmei, vânzarea către persoane fizice din structuri separate şi cu gestiune separată de vânzarea către persoane juridice. Din aceasta categorie sunt excluse doar supermarketurile;
-Simplificarea legislaţiei referitoare la munca sezonieră. Mulţi beneficiari ai ajutorului social nu se încadrează în muncă de teama pierderii acestui ajutor. În schimb pot merge la cerşit şi furat prin Europa, sau sunt transformaţi în categoria celor trimişi în această perioadă de Guvern la muncă în diferite ţări europene, fără nici un fel de protecţie socială;
-Introducerea Contractului comercial cadru - document care va stabili toate condiţiile colaborării dintre furnizor şi comerciant, conform Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
-Elaborarea unui Standard de cost cadru pentru evitarea vânzării în pierdere, retragerea produsului din piaţă şi a risipei de alimente.
-Monitorizarea fluxurilor comerciale în vederea protejării producătorului autohton român pentru a nu mai fi concurat de state membre şi/sau terţe UE; o chestiune de gestionare prin introducerea cerinţelor în materie de licenţe în scopul gestionării pieţei în scopul monitorizării din regiuni de producţie adiacente sau învecinate, în care există condiţii omogene de producţie şi de comercializare la preţ de dumping, importurilor sau a exporturilor produselor în cauză (ex: produs similar în sezon; dumping, ex: tomate de Spania, cartoful şi mărul de Polonia etc.) exclus.
-Includerea organizaţiilor de producători agricoli (Cooperative agricole, OP, AOP, Organizaţia Interprofesională pentru Produsele Agroalimentare PRODCOM (OIPA) legume-fructe, Organizaţia Interprofesională pe Produs "Cereale şi Produse Derivate", din România O.I.P.C.P,D.R, Organizaţiei Interprofesionale Carne de Porc OICP, Organizaţia Interprofesională pentru Carne de Pasăre, Ouă şi Procesate din acestea OICPOP şi Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă ONIV ) în domeniul de acţiune al organismelor naţionale de asigurare a aplicării legii care reglementează lanţul de aprovizionare cu produse alimentare, să îi confere acesteia competenţa de a supraveghea şi de a pune în aplicare măsurile necesare pentru a combate PCN (practici comerciale neloiale).
-Acordarea de ajutoare de stat pentru agricultură conform Directivei Europene privind acordarea ajutoarelor de stat în agricultură, în vederea realizării unor investiţii importante în domeniile de mare necesitate, pentru a nu mai fi tributari importurilor de produse de strictă necesitate care pot fi produse în ţară (carne, lapte, legume, fructe etc);
-Adoptarea în regim de urgent a unei legi privind înfiinţarea unei Comisii de Competiţie în cadrul Cooperativelor agricole şi Organizaţiilor Interprofesionale ale Producătorilor Agricoli, care să asigure transparenţă şi funcţionarea adecvată a pieţei:
revenirea la un comerţ modern şi sustenabil cu prioritizarea comercializăii întregii oferte de produse româneşti şi completarea necesarului cu importuri din comerţul intra şi extra comunitar;
-legiferarea interzicerii a oricăror tipuri de taxe pentru produsele alimentare şi agricole la comercializare, astfel încât preţul să conţină numai adaosul comercial;
-interzicerea folosirii de către retailer a produselor de marcă proprie, atâta timp cât nu sunt producători;
-obligă la "test de competiţie" înainte de autorizarea de noi magazine;
-supermarketurile obligate să angajeze funcţionari desemnaţi care să supravegheze conformitatea internă;
-standardele de comercializare pentru produse sau servicii sigure;
-anchetarea abuzurilor de putere exercitate de supermagazinele şi reglementări naţionale prin care se încearcă limitarea unor astfel de abuzuri ;
-impozitarea prin taxe speciale a hranei lipsite de valoare nutritivă, a alimentelor-gunoi, a produsele care imită alimentele şi înlocuitori (Directiva 87/357/CEE privind produsele care imită alimentele şi Directiva 2001/95/CE privind siguranţa generală a produselor). Astfel s-ar reduce consumul lor, iar banii obţinuţi ar putea fi folosiţi pentru sprijinirea gospodăriei ţărăneşti de subzistenţă, pe cale de dispariţie;
-Creşterea substanţială şi urgentă a fondurilor pentru cercetarea agricolă romanească (care în prezent este subfinanţată) pentru a se putea crea noi soiuri de plante şi animale româneşti, alături tehnologii noi, mai bine adaptate condiţiilor climatice din ţara noastră, prin utilizarea cărora fermierii noştri să poată asigura integral consumul intern de hrană pentru populaţie şi disponibilităţi pentru export;
-Înfiinţarea, în regim de urgenţă a Camerelor Agricole, aşa cum a promis la preluarea mandatului ministrul Agriculturii, Adrian Oros;
-Continuarea reabilitării sistemelor de irigaţii, precum şi înfiinţarea de sisteme locale de irigaţii;
-Promovarea unei legi pentru stimularea angajării forţei de muncă în agricultură, acvacultură, silvicultură, industria alimentară şi cercetarea agricolă (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de până la 35% din salariul mediu brut, în funcţie de calificare;
-Modificarea în regim de urgenţă a Legii nr. 62/2011, republicată, cu consultarea reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor de tip federativ. Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate şi Contracte de Munca la nivelul sectorului şi societăţilor comerciale, pentru că multe dintre prevederile actualei legi sunt contradictorii;
Sărăcia este una dintre problemele majore ale României contemporane, în paralel cu corupţia. Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în Uniunea Europeana în ceea ce priveşte rata sărăciei relative, cu un procent de 25,4%. Date ale INS arată că în România sunt 7,7 milioane de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială. De asemenea, o treime din populaţie este afectată de privare materială severă, în sensul că nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate necesare pentru a duce un trai decent.
"Declaraţiei asupra Securităţii Alimentare Mondiale" FAO/OMS/ 1996, "Securitatea alimentară există atunci când toţi oamenii, în orice moment, au acces fizic şi economic la alimente sigure şi nutritive care îndeplinesc necesităţile de hrană ale organismului uman, pentru a duce o viaţă sănătoasă şi activă."
Ambele sectoare duc o lipsă cronică de forţă de muncă datorită nivelului foarte scăzut de salarizare, generat de imposibilitatea lucrătorilor de a-şi negocia contracte colective de muncă ( peste 20% lucrând în unităţi cu până în 20 de lucrători).
Ca efect al modificării pragului de obţinere a reprzentativităţii pentru sindicate şi patronate, prin Legea 62/2011, este înregistrarea în ultimul an celui mai mic număr de contracte colective de muncă din ultimii 30 de ani din România, al obţinerii reprezentativităţii în sectorul privat şi a celui mai mic număr de astfel de convenţii la nivelul ţărilor membre ale UE.
S-a observat că există o lipsă de transparenţă în deciziile importante care urmează să fie luate de guvern după data de 15.05. Se va acorda şomaj tehnic şi pentru companiile care nu îşi pot întrerupe activitatea, deşi au înregistrat pierderi uriaşe, aşa cum este sectorul agro - alimentar? În ce condiţii după data de 15.05 aceste companii vor putea accesa facilitatea de şomaj tehnic subvenţionat şi pe ce perioadă (aici discutăm de cicluri de producţie între 2 - 6 luni în fermele de reproducţie/incubaţie, fermele de creştere etc). Sunt câteva întrebări la care nu avem răspunsuri şi asta din cauza lipsei dialogului.
Astăzi industria alimentara este grav afectată pentru că exporturile sunt blocate, piaţa HORECA nu mai există, iar piaţa locală este invadată cu marfă de proastă calitate, în special din Polonia, la preţuri sub costurile de producţie. Circa 50% din producţie nu se poate valorifica şi se congelează. Din păcate, producţia nu se poate opri când discutăm de animale vii, iar spaţiile de congelare nu sunt suficiente.
Nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu stocurile pentru care deja nu mai există spaţii de depozitare. Oprirea activităţii nu se poate face deoarece fermele/incubatoarele sunt populate şi vor veni în următoarele 60 zile la sacrificare alte animale. Se are în vedere identificarea unor soluţii de susţinere a acestor stocuri aşa cum s-a întâmplat în trecut în UE cu carnea de porc ?
Pe perioada în care preţurile de pe piaţă sunt prea scăzute, solicităm ca MADR să instituie o schemă de ajutor pentru operatorii din sectorul privat în vederea acoperirii costurilor de depozitare a produselor acestora pe o durată determinată (max. 31.12.2020). Astfel se va reduce temporar impactul unei oferte excedentare pe termen scurt. Sectoare vizate sunt: produse lactate (unt, brânzeturi), carne de pasăre, came de vită, carne de oaie, procesare carne, panificaţie, legume fructe, miere de albine etc.
Pe perioada în care preţurile de pe piaţă sunt prea scăzute, solicităm ca MADR să instituie o schemă de ajutor pentru operatorii din sectorul privat în vederea acoperirea unor costuri legate de exportul produselor excedentare de pe piaţă pe o durată determinată (max. 31.12.2020). Astfel se va reduce temporar impactul unei oferte excedentare pe termen scurt, generare de cash flow necesar producătorilor pentru continuarea activităţii şi menţinerea sau câştigarea unor pieţe externe. Mecanismul poate fi de forma acoperirii unor costuri ale produselor scoase din piaţa naţională (transport, ambalaj, taxe marketing), sau restituţie comercială (valoare/kg scos din piaţa naţională).
Trebuiesc identificate forme de protecţie pentru produsele româneşti în detrimentul produselor de calitate mult inferioară provenite din ţări precum Polonia, Spania, Germania pentru carne de pasăre/porc. Există nenumărate cazuri de Salmonela confirmate la carnea de pasăre pentru marfa provenită din Polonia, dar cu toate astea nu există măsuri concrete care să sprijine producătorii români.
Solicităm adoptarea unei strategii pentru sprijinirea companiilor mari care activează în industria alimentară şi susţin mii de angajaţi. Trebuie avut în vedere că este un sector unde încă foarte multe operaţiuni se fac manual, pragul de 250 angajaţi fiind depăşit în cam toate unităţile de acest gen. Foarte multe unităţi vor începe să trimită angajaţii în şomaj (nu şomaj tehnic), pentru că nu există nicio predictibilitate legată de evoluţia pieţei sau un plan de măsuri de sprijin, iar producătorii deja au marcat 4 luni de pierdere şi nu vor mai putea susţine activitatea.
Redeschiderea exporturilor de cereale a condus la creşterea preţului pentru grâu cu 15 % în doar două săptămâni. Aceste creşteri vor continua, având în vedere producţia agricolă slabă din acest an. În lipsa unui plan concret la nivelul guvernului, ne aşteptăm ca preţul produselor de panificaţie să crească cu peste 25% în următoarea lună. Atragem atenţia că cea mai mare partea a cerealelor se utilizează în furajarea animalelor, ceea ce impactează asupra producţia de alimente.
Proiectele europene care sunt în derulare sunt blocate. Lipseşte o procedură clară de prelungire a termenelor sau de reziliere acolo unde nu se mai justifică continuarea lor din punct de vedere economic. Beneficiarii riscă să returneze sume de bani dacă au apucat să înceapă investiţiile, dar nu le mai pot continua din cauza contextului actual. Atragem atenţia Guvernului că nu există o procedură pentru rezilierea acestor contracte fără penalizări pentru producători, în condiţiile în care rezilierea nu se face din vina lor.
Implicarea Guvernului într-o campanie pentru susţinerea producătorilor români în următorii ani trebuie să se materializeze prin realizarea unui MEMORANDUM cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare. APELUL Comitetului de Iniţiativă doreşte să adune într-o singură voce reprezentanţii celor două sectoare foarte importante pentru România. Cu toţii gândim că nu se mai poate aşa şi dorim să tragem un semnal de alarma, poate în cel mai dificil moment pentru agricultura şi industria alimentară românească. Credem că reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Guvernului sunt acum convinşi că aceste probleme nu pot fi discutate online. Solicităm ca propunerile noastre să devină o prioritate naţională. Propunerile care se vor regăsi în MEMORANDUM trebuiesc agreate şi aprobate de întreaga clasă politică, creându-se astfel toate premisele pentru a produce alimente proaspete şi sănătoase pentru români şi pentru export.” se arată în comunicatul de presă.
Comitetul de iniţiativă:
Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară
- SINDALIMENTA - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Confederaţia Asociaţiilor Ţărăneşti Agricole din România - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Asociaţia Fermierilor din România - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Federaţia Naţională a Cartofului din România - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Organizaţia Interprofesională Naţională "PRODCOM Legume-Fructe", România - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de zahăr din România - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Asociaţia Tinerilor Fermieri Olt - Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Semnează pentru Comitetul de iniţiativă,
Dragoş Frumosu
PREŞEDINTE SINDALIMENTA,