Vineri, 8 martie, Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024. Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum și pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 se vor desfășura în aceeași zi, duminică, 9 iunie 2024, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobată de Executiv.
Aceste alegeri vor fi organizate în conformitate cu dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență, a prevederilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările ulterioare.
Deputatul PSD de Călărași, Constantin Bîrcă susține că actul normativ extinde drepturile democratice suplimentare, nu le restrânge.
„Așadar, vom avea mai multă democrație, nu mai puțină democrație. Iar exercitarea drepturilor democratice trebuie susținută, nu sancționată!
Unul dintre drepturile suplimentare este libertatea fiecărui candidat de a decide pe listele cărui partid vrea să candideze, iar cei care vor stabili dacă decizia e bună sau nu vor fi chiar cetățenii care se vor exprima prin vot.
De asemenea, se extinde durata de vot, pentru a se garanta dreptul de a vota. Și se permite candidaților să se înscrie în ambele scrutine, pentru a li se garanta dreptul de a fi votați, cum spunea Curtea Constituțională.
Dacă un primar consideră că un alt partid îl poate susține mai bine pentru realizarea proiectelor pentru comunitate, atunci trebuie să aibă libertatea de a face această alegere, iar cetățenii se vor pronunța democratic, prin vot, asupra acestei decizii.
Exercitarea acestui drept democratic de către primarii în funcție nu trebuie sancționată prin suspendarea mandatului până la noua învestire.”, a declarat deputatul social democrat care a conchis “Prin comasarea alegerilor, suspendarea mandatului primarilor care optează pentru un alt partid și care sunt realeși ar dura circa patru luni ceea ce ar fi o sancțiune pentru cetățenii care l-au reales pe acel edil. Votul democratic nu trebuie sancționat, iar cetățenii nu trebuie pedepsiți pentru modul în care votează.”
Perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 vor începe la data de 12 martie 2024 și se vor încheia în termen de 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea 1.
Având în vedere gradul ridicat de complexitate al operațiunilor subsumate organizării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, a fost extinsă perioada electorală aferentă acestei categorii de scrutin, astfel încât să înceapă în același termen cu cel prevăzut la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European pentru a asigura buna îndeplinire a atribuțiilor ce revin entităților publice implicate.
De asemenea, ordonanța prevede înființarea pentru cele 2 tipuri de scrutin a: Biroului Electoral Central, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourilor electorale de circumscripție județeană, biroului electoral de circumscripție a Municipiului București, birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, birourilor electorale de circumscripție ale sectoarelor Municipiului București și birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate. Actul normativ mai cuprinde și modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a președintelui și locțiitorului Biroului Electoral Central, modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a președintelui și locțiitorului biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, componența birourilor electorale de circumscripție județeană, orășenească, municipală, comunală, respectiv biroul electoral de circumscripție a Municipiului București și birourile electorale de circumscripție ale sectoarelor Municipiului București, precum și componența birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară.
De asemenea, actul normativ prevede că o persoană poate candida, în același timp, pentru Parlamentul European, precum și pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în condițiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Guvernul va stabili, prin hotărâri, în următoarea perioadă calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, mecanismul, beneficiarii, precum și numărul de zile pentru care se acordă indemnizațiile, precum și măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor.
Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru cele două scrutine electorale vor fi asigurate din bugetul de stat, prin bugetele Autorității Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv și pentru instituțiile prefectului, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică și direcțiile teritoriale de statistică, respectiv pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, și Serviciului de Telecomunicații Speciale.
Modelele ștampilelor electorale și modelul timbrului autocolant se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 10 zile de la începerea perioadei electorale.