AGROINFO / MADR: Analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019

AGROINFO / MADR: Analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019

În urma analizării datelor statistice transmise de către INS privind comerţul internaţional cu produse agroalimentare (intra şi extracomunitar al României) - sintetic, perioada ianuarie - august 2019, se constată că aceasta prezintă caracteristici similare perioadelor anilor anteriori. Astfel, se înregistrează aceleaşi deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, preparate pe bază de cereale.

De asemenea, se înregistrează excedente comerciale, conform tradiţiei ultimilor ani, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase. Deficitul total valoric în primele opt luni ale anului 2019 este de 1,14 miliarde euro.

După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la poziţiile unde s-a constatat lipsa unităţilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluţii de echilibrare monitorizarea atentă a investiţiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investiţiile în dezvoltarea capacităţii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creşterea valorii adăugate a acestora.

La poziţiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a decis continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate în vederea asigurării pieţei din România cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului. La fructe, se va avea în vedere monitorizarea şi informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020.

Toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate şi vor fi incluse în viitorul Program Naţional Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană.