Călăraşi / Nivelul impozitelor şi taxelor locale, în 2017

În şedinţa ordinară de plen din 22 decembrie 2016, consilierii locali municipali au validat şi Proiectul de Hotărâre privind stabilirea impozitelor și taxelor locale, precum și a taxelor speciale, pe anul 2017.

Bonificaţiile prevăzute la art. 455 alin. (1), art. 463 alin (1) şi art. 468, alin (1) din Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal, se acordă astfel:

a) 10% pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an, până la data de 31.03.2017;

b)10% pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren datorat pentru întregul an, până la data de 31.03.2017;

c) 10% pentru plata cu anticipaţie a impozitului pentru mijloacele de transport datorată pentru întregul an, până la data de 31.03.2017;

Bonificațiile vor fi acordate numai cu respectarea prevederilor art.165 din Legea nr. 227/2015 privind Codul de procedură fiscală.

1. Impozit și taxa pe clădiri

Potrivit prevederilor Codului fiscal, impozitul pe clădiri persoane fizice se calculează conform Legii nr. 227/2015 pentru privind Codul fiscal astfel:

1.1. Impozitul pentru clădirile rezidențiale si clădirile anexa prevăzute la art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aflate în proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii.

Valoarea impozabilă a clădirii se determină în funcţie de: suprafaţa construită, rangul localităţii, zona în care este amplasată clădirea, numărul de etaje şi apartamente.

Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, cu procentele prevăzute de lege.

Cota impozitului/taxei pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice prevăzute la art. 460 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal se stabilește prin aplicarea procentului de 0,8% asupra valorii care poate fi:

-          valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință;

-          valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință;

-          valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință;

Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;

În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor art. 458 alin. 1, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, cu valoarea impozabilă unitară corespunzătoare prevăzută în Anexa nr. I.

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează:

    în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea,

    în funcţie de numărul de etaje şi apartamente al clădirii,

    dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.

Suprafața construită desfășurata a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuință şi suprafeţele scărilor şi teraselor neacoperite.

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecție se reduce cu 0,10.

Valoarea impozabilă a clădirii, se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a) cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

b) cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

c) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majora, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel ca acesta se considera ca fiind cel în care a fost efectuata recepția la terminarea lucrărilor.

Anul terminării se actualizează în condițiile in care, la terminarea lucrărilor de renovare majora, valoarea clădirilor creste cu cel puțin 50% față de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

1.2 Cota impozitului/taxei pentru clădirile rezidențiale                                                                                                  aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice prevăzute la art. 460 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal se stabilește prin aplicarea procentului de 0,2% calculate la valoarea impozabilă a clădirii.

Pentru clădirile nerezidențiale prevăzute la art. 460, alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, se stabilește în procent de 1,5% inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii;

Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;

Potrivit art. 460, alin. (5) pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:

-          Ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal;

-          Valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitatea cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

-          Valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;

-          Valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;

-          În cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

-          În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii și comunicată concesionarului, locatorului, titularului dreptului de administrare sau de folosință, după caz;

În cazul în care proprietarul clădirii persoane juridice nu a actualizat valoarea impozabila a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referință, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5%;

Pentru clădirile proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ - teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, cât și pentru eventualele îmbunătățiri ale acestora, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri.

Declararea clădirilor pentru stabilirea impozitului aferent nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară."

Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire."

Potrivit art. 461, alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile construite potrivit Legii nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:

a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;

b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;

c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.

Conform Legii nr. 127 din 26 aprilie 2013 privind aprobare Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, la art. 37, alin. (5) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, construcţiile realizate înainte de 1 august 2001, se intabulează, în lipsa autorizaţiei de construire, în baza certificatului de atestare fiscală prin care se atestă achitarea tuturor obligaţiilor fiscale de plată datorate autorităţii administraţiei publice locale în a cărei rază se află situată construcţia, precum şi a documentaţiei cadastrale. În cazul în care construcţiile nu sunt înregistrate la autoritatea administraţiei publice locale competente, acestea se înregistrează dacă se achită impozitul aferent pe ultimii 5 ani anteriori depunerii declaraţiei fiscale, inclusiv pentru anul în curs.

Potrivit art. 488 din Legea nr. 227/2015, privind Codul Fiscal: ,,În cazul persoanelor fizice şi juridice care încheie contracte de fiducie conform Codului civil, impozitele şi taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate în cadrul operaţiunii de fiducie sunt plătite de către fiduciar la bugetele locale ale unităţilor administrativ - teritoriale unde sunt înregistrate bunurile care fac obiectul operaţiunii de fiducie, cu respectarea prevederilor prezentului titlu, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost încheiat contractul de fiducie."

Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în 2 rate egale până la datele de 31 martie, 30 septembrie, inclusiv. Plata cu întârziere a taxelor, impozitelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului local, atrage după sine majorări de întârziere.

Nivelul majorării de întârziere este de 1% pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv, cu excepțiile prevăzute de lege și poate fi modificat prin acte normative.

Pentru plata cu anticipație a impozitului și taxei pe clădiri datorate pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10%. Impozitul anual și taxa anuală pe clădiri datorat/datorate aceluiași buget local de către contribuabilii persoane juridice, de pana la 50 lei inclusiv se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleași unități administrativ teritoriale, sumă de 50 lei se referă la impozitul și taxa pe clădiri cumulat(ă).

În vederea stabilirii impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2017, se stabilesc următoarele reguli:

a) persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2016 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 martie 2017, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod;

b) persoanele juridice au obligaţia să depună declaraţii privind clădirile pe care le deţin în proprietate şi la data de 31 decembrie 2016, destinaţia şi valoarea impozabilă a acestora, până la data de 31 martie 2017;

c) scutirile sau reducerile de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport prevăzute la art. 456, 464 şi 469 se aplică persoanelor care deţin documente justificative şi care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale;

2. Impozit și taxa pe teren

Pentru stabilirea impozitului pe teren se va lua în calcul numărul de metri pătraţi de teren exprimat în hectare, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

Pentru anul fiscal 2017, în cazul unui teren prevăzut la art. 465, alin. (2) amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, precum si terenul înregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosința decât cea de terenuri cu construcții în suprafață de pana la 400 mp, inclusiv, impozitul/taxa se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimata în hectare, cu suma corespunzătoare rangului II din care face parte municipiul Călăraşi așa cum sunt redate in tabelul următor:

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii,pentru suprafața care depășește 400 mp, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu nivelul prevăzut în, Cap. III, art. 465, alin. (4), care a fost corectat cu coeficientul de corecție 4 corespunzător rangului II din care face parte municipiul Călăraşi, in conformitate cu art. 465, alin. (5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal așa cum este redat in tabelul următor:

Nr. crt.		A	B	C	D
1	Teren arabil	112	84	76	60
2	Pășune	84	76	60	52
3	Fâneața	84	76	60	52
4	Vie	184	140	112	76
5	Livada	212	184	140	112
6	Pădure sau alt teren cu vegetație forestiera	112	84	76	60
7	Teren cu ape	60	52	32	x
8	Drumuri si cai ferate	x	x	x	x
9	Teren neproductiv	x	x	x	x

Impozitul/taxa pe terenurile aflate în extravilanul localităţii se calculează în funcţie de categoria de folosinţă,de zona în care este amplasat terenul prin înmulţirea suprafeţelor exprimate în hectare cu nivelurile prevăzute în Anexa nr. I, Cap. III, art. 465, alin. (7), niveluri care au fost corectate cu coeficienţii de corecţie corespunzători rangului II din care face parte municipiul Călăraşi, respectiv, zona A 2,40; B 2,30; zona C 2,20; D 2,10, conform art. 457, alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal redate în tabelul următor:

În cazul contribuabililor persoane juridice pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la alta categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul/taxa pe teren se calculează conform art. 465, alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal numai dacă îndeplinesc, cumulative, următoarele condiții:

- are prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultura;

- au înregistrate în evidenta contabilă venituri și cheltuieli din desfășurarea obiectului de activitate agricultură.

În caz contrar, impozitul/taxa pe teren situat în intravilanul unității administrativ teritoriale, datorat(ă) de contribuabilii persoane juridice, se calculează conform art. 465, alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,

Pentru terenurile proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ - teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice/persoanelor fizice, se stabilește taxa pe teren, care reprezintă sarcină fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe teren.

Înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile și terenurile, a titularilor dreptului de proprietate asupra acestora, precum și schimbarea categoriei de folosință se pot face numai pe baza de documente, anexate la declarația făcută.

Impozitul/taxa pe teren se plăteşte anual, în 2 rate egale până la datele de 31 martie, 30 septembrie inclusiv. Plata cu întârziere a taxelor, impozitelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului local, atrage după sine majorări de întârziere.

Nivelul majorării de întârziere este de 1% pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv, cu excepțiile prevăzute de lege și poate fi modificat prin acte normative.

Pentru plata cu anticipație a impozitului și taxei pe teren datorate pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10%. Impozitul anual și taxa anuală pe clădiri datorat/datorate aceluiași buget local de către contribuabilii persoane juridice, de pana la 50 lei inclusiv se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza aceleași unități administrativ teritoriale, sumă de 50 lei se referă la impozitul și taxa pe teren cumulat(ă).

3. Impozit asupra mijloacelor de transport

Impozitul asupra mijloacelor de transport care se înmatriculează se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport și de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 de cm³ sau fracţiune din aceasta (1) Pentru impozitul aferent mijloacelor de transport prevăzute la art. 470, alin. (2) din Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal, nivelurile cotei de impozit pe grupe de 200 cm³, aplicabile în anul fiscal 2016 sunt redate în tabelul de mai jos:

CAPITOLUL IV – IMPOZITUL PE MIJLOACELE DE TRANSP Art. 470 alin. (2)
Nr. crt.	Mijloace de transport cu tracţiune mecanică	Lei/200 cm3 sau fracţiune din aceasta majorat 4%
1	Motociclete,tricicluri, cvadricicluri şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1600 cm3, inclusiv	8
2	Motociclete,tricicluri, cvadricicluri şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 1600 cm3,	9
3	Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cm3 şi 2000 cm3 inclusiv	19
4	Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2001 cm3 şi 2600 cm3 inclusiv	75
5	Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2601 cm3 şi 3000 cm3 inclusiv	150
6	Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3	302
7	Autobuze, autocare, microbuze	25
8	Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv	31
9	Tractoare înmatriculate	19

1) nivelurile prevăzute la art. 470 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost majorate cu 4% fata de valorile stabilite in lege.

Majorarea de 4% aferent impozitului asupra mijloacelor de transport a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 489 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, menținându-se astfel valorile din anul fiscal 2016.

(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm³ sau fracţiune din aceasta.”

Nivelurile cotei de impozit pe grupe de 200 cm³ aplicate în anul 2017 pentru vehiculele care se înregistrează de consiliile locale conform punctului II din tabelul de la art. 470, alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal aşa cum a fost modificat de se stabilesc după cum urmează:

II .Vehicule înregistrate	Legea nr. 209/2012	Impozit 2017
1 Vehicule cu capacitate cilindrică	lei/200 cm3	Lei-200cm 3
1.1 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică	<4800 cm3	4
1.2 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică	> 4800cm3	6
2. Vehicule fără capacitate cilindrică evidenţiată	50-150lei /an	52

Potrivit art. 14 din Codul rutier prevede că ”în categoria vehiculelor cu tracţiune mecanică care se înregistrează de către Consiliile locale sunt tramvaiele, troleibuzele, mopedele, maşinile şi utilajele autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii agricole, forestiere şi tractoarele care nu se supun înmatriculării”.

Contribuabilii care deţin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate/înregistrate în România datorează impozitul pe mijloacele de transport în condiţiile capitolului IV din Codul fiscal.

Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în România

Impozitul pe mijloacele de transport se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.

Prin sintagma mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat, prevăzută la art. 468, alin. (1) din Codul fiscal, se înţelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, care, potrivit legii, face obiectul înmatriculării/înregistrării.

Contribuabilii ale căror mijloacele de transport fac obiectul înregistrării, din punct de vedere fiscal, se supun aceloraşi obligaţii ca şi cei ale căror mijloace de transport fac obiectul înmatriculării şi, implicit aceloraşi sancţiuni.

          

În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului local.

În cazul unui ataş, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru motocicletele respective.

Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

În cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării, şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România, proprietarul datorează impozit începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.

În cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competenţă îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii, şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul oricărei situaţii care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită, şi datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârşitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;

b) locatarul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor documente;

c) la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât şi locatorul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului, însoţită de o copie a acestor documente.

Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport.

În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută la, art. 470, alin. (5) şi alin. (6) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În cazul mijloacelor de transport mai mici de 12 tone impozitul se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cm³ sau fracțiune din aceasta cu nivelurile prevăzute de lege.

În cazul unui autovehicul de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone și a unei combinații de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone impozitul se stabilește în sumă fixă în lei/an în funcție de numărul axelor, de greutatea brută încărcată maximă admisă, de sistemul de suspensie cu care sunt dotate, respectiv nivelurile prevăzute de lege.

În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinație de autovehicule prevăzută la alin. (6) taxa asupra mijloacelor de transport se stabilește în funcție de masa totală maximă autorizată prevăzută în tabelul următor:

	Masa totala maxima autorizata – lei –	Impozit
a	Pana la 1 tona, inclusiv	9
b	Peste 1 tona, dar mai mult de 3 tone	34
c	Peste 3 tone,dar nu mai mult de 5 tone	52
d	Peste 5 tone	64

În cazul mijloacelor de transport pe apă impozitul se stabilește pe bucată conform nivelurilor prevăzute art. 470, alin. (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Sub incidenţa prevederilor de la art. 470 alin. (8), rândul 4, respectiv, nave de sport şi agrement, se include orice ambarcaţiune, indiferent de tip şi de modul de propulsie, al cărei corp are lungimea de 2,5 m până la 24 m, măsurată conform standardelor armonizate aplicabile şi care este destinată utilizării în scopuri sportive şi recreative definite de art. 2, alin. (1), lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 2195/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi/sau punere în funcţiune a ambarcaţiunilor de agrement.

Astfel, în vederea respectării principiului echității fiscale, propunem diferențierea acestor nave de sport și agrement în funcție de puterea motorului cu care sunt echipate, după cum urmează:

a) ambarcațiune de agrement echipată cu motor inbord sau outbord de până la 20 CP (15KW), inclusiv: 210 lei;

b) ambarcațiune de agrement echipata cu motor inbord sau outbord între 20 CP (15KW) si 50 CP (37,28KW), inclusiv: 400 lei;

c) ambarcațiune de agrement echipata cu motor inbord sau outbord între 50 CP (37,28KW) si 100 CP (74,57KW), inclusiv: 600 lei;

d) ambarcațiune de agrement echipata cu motor inbord sau outbord între 100 CP (74,57KW) si 125 CP (93,21KW), inclusiv: 800 lei;

e) ambarcațiune de agrement echipata cu motor inbord sau outbord de peste 125 CP (93,21KW), inclusiv: 1.119 lei;

f) ambarcațiune cu vele şi motor indiferent de capacitate: 1.119 lei;

g) nave cu deplasament de până la 15 mc inclusiv sau o capacitate de încărcare mai mică de 15 tone care nu efectuează activităţi în scop comercial (docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave): 500 lei.

În vederea luării în evidență a acestor mijloace de transport, contribuabilii persoane fizice și/sau juridice au obligația prezentării Raportului de inspecție în vederea înmatriculării.

La înregistrarea mijloacelor de transport prevăzute la art. 470 alin. (8), rândul 1, respectiv luntre, bărci fără motor, folosite pentru pescuit, contribuabilii persoane fizice și juridice au obligația prezentării licenței de pescuit emisă în baza Ordonanței de urgență nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Impozitul asupra mijloacelor de transport se plăteşte anual, în 2 rate egale până la datele de 31 martie, 30 septembrie inclusiv. Plata cu întârziere a impozitului pe mijloacele de transport atrage după sine majorări de întârziere.

Nivelul majorării de întârziere este de 1% pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv, cu excepțiile prevăzute de lege şi poate fi modificat prin acte normative.

Impozitul asupra mijloacelor de transport anual datorat aceluiași buget local de către contribuabilii persoane juridice/persoane fizice, de până la 50 lei inclusiv se plătește integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe mijloace de transport pentru care impozitul este datorat aceleași unități administrativ teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijloacele de transport cumulat al acestora.

4. Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru a desfăşura o activitate economică

Comercianţii a căror activitate se desfăşoară potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, în clasa 5530-Restaurante şi 5540-Baruri şi 932-Alte activități recreative şi distractive datorează bugetului local al municipiului Călărași, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, astfel:

Taxa pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică pentru o suprafață de până la 500 m², inclusiv

- pentru codul CAEN Rev.2 -5630 (Rev.1 5540): Baruri, se datorează o taxa de 1.040 lei/an;

- pentru codul CAEN Rev.2- 5610 (Rev.1 5530): Restaurante, se datorează o taxa de 1.540 lei/an.

- pentru codul CAEN Rev.2-   (Rev.932): Alte activități recreative și distractive, datorează o taxă de 1.040 lei/an.

Taxa pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea activității de alimentație publică pentru o suprafață mai mare de 500 m²

- pentru codul CAEN Rev.2 -5630 (Rev.1 5540): Baruri, se datorează o taxa de 4.100 lei/an;

- pentru codul CAEN Rev.2- 5610 (Rev.1 5530): Restaurante, se datorează o taxa de 4.100 lei/an.

- pentru codul CAEN Rev.2-   (Rev.932): Alte activități recreative şi distractive, datorează o taxa de 4.100 lei/an.

5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate

Beneficiarii serviciilor de reclamă şi publicitate realizate în baza unui contract sau a unei altfel de înţelegeri încheiate cu oricare altă persoană datorează taxa, prevăzută la art. 477, alin. (5) din Codul fiscal, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana respectivă prestează aceste servicii de reclamă şi publicitate. Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate, se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 1 și 3% asupra valorii serviciilor de reclamă şi publicitate, prevăzută în contract, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, - propunem aplicarea procentului de 3%.

Taxa se plăteşte lunar de către prestatorul serviciului de reclamă şi publicitate, pe toată durata desfăşurării contractului, până la data de 10 a lunii următoare datorării taxei.

Taxa se datorează de la data intrării în vigoare a contractului.

Nu se includ în valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate serviciile de decorare, neutralizare şi întreţinere reclamă.

Pentru utilizarea unui panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate într-un loc public, care nu are la bază un contract de publicitate, consiliile locale stabilesc, prin hotărâre, taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, pe metru pătrat de afişaj, plătită de utilizator la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj.

Taxa datorată se calculează prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a afişajului cu taxa stabilită de autoritatea deliberativă.

Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, în 2 rate egale până la datele de 31 martie, 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate, datorată aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

Plata cu întârziere a impozitului pe mijloacele de transport atrage după sine majorări de întârziere.

Nivelul majorării de întârziere este de 1% pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv, cu excepțiile prevăzute de lege și poate fi modificat prin acte normative.

Firma instalată la locul în care o persoană derulează o activitate economică este asimilată afişului.

Nivelul cotei pentru reclamă sau publicitate este stabilit în baza Anexei nr. 1, Cap. VI, art. 477, alin. (5) din Legea. 227/2015 privind Codul fiscal;

6. Impozit pe spectacole

Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul pe spectacole la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea respectivă.

Cota de impozit se determină după cum urmează:

a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiţie sportivă internă sau internaţională, cota de impozit este egală cu 2%;

b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egală cu 5%.

                       

8. Taxe speciale

În sensul Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și a prezentei hotărâri, taxele speciale sunt instituite de Consiliul local pentru funcționarea unor servicii publice create în interesul persoanelor fizice si juridice, care se folosesc de serviciile publice pentru care s-au instituit taxele speciale.

Taxele speciale se stabilesc în baza propunerilor făcute de serviciile existente la nivelul Consiliului local, motivate și justificate pe baza documentelor privind cheltuielile de întreținere, funcționare si dotare a serviciilor publice respective, cu următoarele condiții:

- taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite;

- cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, prin hotărâre a consiliului local;

- veniturile realizate din taxele speciale se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor legate de întreţinerea şi funcţionare a serviciilor pentru care s-au instituit taxele speciale;

- cuantumul taxelor speciale trebuie să acopere cel puţin cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare a serviciilor;

- sumele din taxele speciale rămase neutilizate la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, o dată cu încheierea exerciţiului bugetar;

- modul de instituire, stabilire, încasare, declarare, destinaţia taxelor speciale, contravenţiile şi sancţiunile în domeniu se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, odată cu instituirea taxelor speciale;

- pentru neachitarea la scadenţă a contravalorii serviciului prestat, se vor percepe majorări şi/sau penalităţi de întârziere conform prevederilor legale în vigoare.

Toți contribuabilii persoane juridice și fizice datorează o taxă pentru eliberarea în regim de urgența a certificatului de atestare fiscală, după cum urmează:

1. Pentru eliberarea în regim de urgență a certificatului de atestare fiscală respectiv în aceeași zi cu cea a depunerii cererii, în cazul în care documentația necesară depusă este completă și corectă, taxa este în suma de 15 lei;

2. Pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală în termen de 24 de ore de la data depunerii cererii, în cazul în care documentația necesară depusă este completă și corectă, taxa este în suma de 10 lei.

3. Pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală în termen de 48 de ore de la data depunerii cererii, în cazul în care documentația necesară depusă este completă și corectă, taxa este în suma de 5 lei.

Taxe pentru servicii de xerocopiat multiplicat documente:

- Taxă pentru servicii de xerocopiat acte: 1 lei/pagina

- Taxă eliberare copii arhivă: 5 lei/pagina

Taxa se achită anticipat, odată cu depunerea cererii de eliberare a documentelor, iar veniturile realizate vor fi utilizate de către Direcția Economică pentru creșterea calității serviciului public specific prin achiziția de active fixe corporale si necorporale (tehnică de calcul, mobilier, soft, etc.), materiale (birotică, consumabile, etc.), obiecte de inventar.  

Pentru constituirea dosarelor de executare silită se percepe o taxă în valoare de 15 lei/dosar pentru toți contribuabilii persoane juridice și fizice.

9. Alte taxe locale

Taxa pentru deținerea sau utilizarea echipamentelor și utilajelor destinate obținerii de venit care folosesc infrastructura publică locală, pe raza localității unde acestea sunt utilizate, și pentru activitățile cu impact asupra mediului înconjurător este în suma de 52 lei/an, conform art. 486, alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Taxa instituită este anuală, se calculează pentru fiecare echipament deținut sau utilizat de contribuabili – persoane juridice/persoane fizice și se achită până la data de 31 martie a anului de referință.

Plata cu întârziere a taxelor, impozitelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului local, atrage după sine majorări de întârziere. Nivelul majorării de întârziere este de 1% pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv, cu excepțiile prevăzute de lege și poate fi modificat prin acte normative.

Potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal ,,Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă este în cuantum de 500 lei şi poate fi majorată prin hotărâre a Consiliului local, fără ca majorarea să poată depăşi 50% din această valoare”.

Taxa se face venit la bugetul local.

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport, conform prevederilor art. 455, alin. (1), art. 463, alin. (1) şi art. 468, alin.(2) din Legea nr. 227/2015, datorate pe întregul an 2017, până la 31 martie a anului fiscal, se poate acorda o bonificație de pana la 10%.

Impozitul anual pe clădiri, pe teren, pe mijloacele de transport, datorate aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 de lei inclusiv, fiecare, se plăteşte integral până la primul termen de plată, 31.03.2017.

Având în vedere prevederile O.U.G. nr. 106/18.10.2007, începând cu anul 2008, acordarea scutirilor de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren datorat de către persoanele juridice, se va face pe baza elaborării schemelor de ajutor de stat, având ca obiectiv dezvoltarea regională şi în condiţiile îndeplinirii dispoziţiilor O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată prin Legea nr. 137/2007.

                  

Majorarea impozitelor şi taxelor locale

Potrivit art. 489 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale prevăzute în prezentul titlu, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare locale, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 494, alin. (10), lit. b) şi c).

Totodată potrivit art. 266, alin. (5) si (6) din Legea nr. 207 privind Codul de procedură fiscală: „Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori.”

În cazul creanțelor fiscale datorate bugetelor locale, suma prevăzută la alin. (5) reprezintă limita maximă până la care, prin hotărâre, autoritățile deliberative pot stabili plafonul creanțelor fiscale care pot fi anulate”.

Având în vedere cele prezentate mai sus şi ţinând cont şi de situaţia economică actuală, creanţele fiscale restante aflate în sold la data de 31.12.2016, mai mici de 10 lei, să se anuleze.

Potrivit art. 256 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cheltuielile de executare silită a creanţelor fiscale reprezintă totalitatea cheltuielilor necesare efectuării procedurii de executare silită, reprezentând plăţi ale unor servicii, cum ar fi:

a) sumele reprezentând cheltuieli pentru comunicarea somaţiei şi a celorlalte acte procedurale;

b) sumele reprezentând cheltuieli de evaluare a bunurilor supuse executării;

c) sumele reprezentând alte cheltuieli privind sechestrarea, ridicarea, manipularea,

transportul, depozitarea, conservarea, precum şi culegerea fructelor etc., după caz;

d) sumele reprezentând cheltuieli efectuate pentru administrarea bunurilor imobile;

e) remuneraţia custodelui sau a administratorului-sechestru;

f) sumele reprezentând cheltuieli efectuate cu organizarea licitaţiei;

g) alte cheltuieli necesare îndeplinirii procedurii de executare silită a creanţelor fiscale.

Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silită sunt în sarcina debitorului. Suma cheltuielilor cu executarea silită se stabileşte de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod de procedura fiscala şi are la bază documente privind cheltuielile efectuate, se fac venit la bugetul local .

Potrivit art. 256 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală se instituie cheltuieli de executare silită în cuantum de 15 lei/dosar.  

Sumele recuperate în contul cheltuielilor de executare silită se fac venit la bugetul local al municipiului Călărași.

Pentru anul 2017 se propune acordarea scutirilor la plata impozitelor pe clădiri şi teren pentru persoanele fizice în conformitate cu regulamentul anexat proiectului de H.C.L. privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale.