Au apărut, din nefericire, și primii nori negri deasupra galben-albaștrilor. Sâmbătă, în runda a 4-a a campionatului, Dunărea a pierdut pe terenul celei mai bune formații din S3, CS Afumați, cu 2-0, bifând primul eșec stagional. Ilfovenii au tranșat meciul încă din prima repriză (goluri marcate în minutele 10 și 34), și rămân intangibili, contabilizând al 3-lea succes consecutiv în fața alor noștri, din toamna anului trecut și până în prezent.
Până sâmbătă, galben-albaștrii reușiseră două victorii (ambele pe teren propriu, în fața a două nou-promovate, Progresul Fundulea și LPS HD Clinceni!) și un egal, 3-3, în deplasare cu FC Voluntari 2, rezultat care l-a determinat pe “principalul”, Marius Păun să facă un pas în spate, lăsând cale liberă foștilor dinamoviști, Adrian Ropotan și Marius Alexe, primul gesticulând inutil de pe bancă iar cel de-al doilea, incoerent de sus, din tribună. Cum au ajuns cei doi la Călărași e un alt subiect care merită o atenție aparte.
Aproape de jumătatea turului, Dunărea a strâns doar 7 puncte, ocupând locul 4, calificant pentru play-off, zonă din care mai poate prinde promovarea. Da, revenirea în liga 2 este un obiectiv declarat și asumat în vară de reprezentantul singurului finanțator al echipei, Vasile Iliuță. Sigur că drumul e lung și anevoios iar ca să transformi vorbele în fapte e nevoie de mult mai multă muncă. Pentru că CV-urile nu-ți garantează și succesul! S-au pierdut deja 5 puncte și cel mai important, primul duel direct cu ilfovenii care domină și acum Seria așa cum au făcut-o și acum un an, doi sau trei.
Păcat pentru acest start ezitant pentru că pe hărtie, cel puțin, lucrurile păreau la început, în vară, mult mai simple. Deși ne aflăm în insolvență, în toiul unui proces cu multe constrângeri financiare, s-au mai găsit ceva parale prin sacul și așa peticit al Consiliului Județean, pentru o primenire mai serioasă a lotului. Asta atrage după sine un efort financiar suplimentar care să acopere salariile vizibil mai mari pentru o parte din jucătorii aduși în vară, a căror misiune este să readucă Dunărea în anticamera fotbalului românesc și nu s-o mai țină încă un an în cel de-al 3-lea eșalon. E adevărat că nu suntem singurii care ne-am propus promovarea dar dacă nu avem forța să câștigăm fără emoții Seria, toate aceste zbateri devin inutile și din nou, extrem de costisitoare. De data asta, nu știu de cine se mai încumetă să plătească factura.
Sper doar ca în timp să nu ne pricopsim cu vorbele lui Murphy: “Ce începe prost, se termină și mai prost!”