Vrăjeala cu Pilonul II de Pensii

Vrăjeala cu Pilonul II de Pensii

În ultima perioadă se vorbeşte intens de Pilonul II de Pensii, de intenţia Guvernului Orban de a creşte contribuţia până la 6%, de pensionarea (cică opţională!) la 70 de ani, etc. Agenda publică e deja acaparată de politicieni care ştiu să “guverneze” doar când sunt în Opoziţie. Altfel…

Dar să dăm drumul filmului evenimentelor ca să puteţi identifica la final adevărata miză a acestei retorici pe marginea Pilonului II de pensii.

Contribuţia la Pilonul II de pensii va creşte la 5% din 2021 şi va ajunge la 6%, aşa cum cere legea, a declarat, marţi seară, la Realitatea Plus, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

"Sunt ţări dezvoltate care s-au lovit de această problemă. Noua Zeelandă şi Anglia au schimbat deja sistemul de pensii şi dau o mai mare atenţie pilonului de pensii private, pentru că de acolo ai un randament şi de acolo poţi să-ţi asiguri o pensie mai mare. Anul acesta, am reuşit să salvăm Pilonul II de pensii prin eliminarea din Ordonanţa 114 a cerinţei privind creşterea capitalului. Bineînţeles că a trebuit să revenim prin Ordonanţa de ieri, pentru că PSD a atacat la Curte un proiect de lege care elimina şi taxa bancară şi această cerinţă de capital pentru Pilonul II de pensii, ca să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă. Din 2021, revenim să creştem contribuţia la Pilonul II de pensii în doi paşi, gradual. În prima fază, cred că o să fie 5%, apoi la 6%, aşa cum cere legea. Nu este de ajuns, însă. Va trebui să reformăm întregul sistem de pensii. Fără o reformă clară nu vor mai fi bani", a susţinut Cîţu, citat de www.agerpres.ro.

Miza acestor declarații este pilonul II de pensii, care este administrat de corporații internaționale. “Majorarea anunțată de ministrul Cîțu de la Pilonul I la Pilonul II de pensii, de la 3,75% cât e în prezent, la 6% în 2021, reprezintă un mod de subminare al sistemului public de pensii în favoarea alimentării business-urilor private, aspect evidențiat clar de marile sindicate. Este un nou cadou făcut corporațiilor care administrează privat fondurile din Pilonul II. Anterior au eliminat obligația acestora de a-și majora capitalul social, astfel încât să existe garanții suficiente pentru banii de pensie ai românilor. În caz de faliment, statul va trebui să acopere gaura, adică tot românii care contribuie cu taxe și impozite! Iar riscul este cu atât mai mare cu cât guvernarea PNL a eliminat posibilitatea opțiunii între Pilonul I și Pilonul 2 pe care guvernarea PSD legiferase. Acum este din nou obligatorie cotizația și către Pilonul 2 de pensii, administrat privat.” a declarat recent pentru www.arenamedia.ro deputatul Sorin Vrăjitoru.

Bun, dacă cele două declaraţii de mai sus nu vă inspiră încredere pentru că sunt livrate în spaţiul public de politicieni, vă invit să parcurgeţi “opinia” unui neutru vizavi de acest Pilon II de Pensii. E vorba de jurnalistul Cristian Hostiuc care a publicat în ediţia online a Ziarului Financiar, pe 3 septembrie 2017, articolul de mai jos. Veţi înţelege mult mai bine care sunt cu adevărat mizele acestei afaceri.

ALDIS6

Controversatul Pilon II de Pensii. Ce se ascunde în spatele administrării celor 35 miliarde lei care vă aparţin: un capitalism socialist, o lipsă de protecţie a intereselor voastre, plus cea mai mare ipocrizie - statul nu e bun, este cel mai prost administrator, dar îl finanţăm în fiecare zi

Ca să nu avem discuţii/neînţelegeri: Pilonul II de Pensii, adică banii voştri administraţi privat, este bun.

Când te vei pensiona, te vei trezi cu o anumită sumă de bani, de care nu ştii, în funcţie de salariul pe care l-ai avut.

Cei mai mulţi dintre români nu ştiu că lunar 5,1% din salariul lor brut se duce într-unul din cele 7 fonduri administrate privat. La pensie, banii acumulaţi în decenii vă revin. Asta dacă statul nu schimbă sistemul, sau dacă fondurile vor rezista crizelor care vor veni.

În acest moment, cele 7 companii care vă administrează banii au pe mână active de 35 de miliarde de lei, pe baza contribuţiilor a 6,9 milioane de români. Din 2008 încoace, 28 de miliarde de lei au venit din contribuţii şi 6,9 miliarde de lei din câştigul acumulat în timp.

Anual, peste 150.000 de români intră obligatoriu în acest sistem şi au posibilitatea să-şi aleagă administratorul sau sunt repartizaţi aleatoriu.

Pentru cei care nu ştiu, cele 7 companii care vă administrează banii sunt: NN Pensii, care are cei mai mulţi contribuabili - 1,9 milioane, adică 28% din total; Allianz Ţiriac Pensii Private - cu 1,5 milioane de contribuabili, adică o cotă de 21%; Alico Pensii(actualul Metropolitan Life), care are 0,9 milioane de contribuabili – 13%; Aegon Pensii, cu 0,8 milioane de contribuabili – 12%; Generali Pensii, cu 0,6 milioane de contribuabili – 9,9%; BCR Pensii, cu 0,5 milioane de contribuabili – adică 8,4%; BRD Pensii, cu 5,2%.

Cu aceşti bani, adică cu intrări lunare de 500-600 de milioane de lei, care cresc constant, se poate dezvolta o piaţă de capital care să fie o alternativă la finanţarea bancară. Este bine să avem o bursă care să poată să finanţeze companiile prin acţiuni sau obligaţiuni.

Deci, nu am nimic împotriva Pilonului II de Pensii.

Pe de altă parte, am părerile mele legate de modul în care se administrează banii, sau de modul cum se pune problema între pensia de la stat şi pensia privată.

1. Administratorii acestor bani este bine să nu uite că banii sunt administraţi privat, dar contribuţiile vin, prin lege, obligatoriu. Este un fel de capitalism socialist, adică varianta ideală de capitalism: să-ţi vină nişte bani lunar prin lege.

Dacă ne uităm la Pilonul III, unde companiile trebuie să umble să-şi găsească clienţi, să-i convingă pe români să pună nişte bani pentru o pensie privată din proprie iniţiativă, nu prin lege, rezultatul este dezamăgitor. Sunt numai 200.000 de români care de bună voie şi-au pus banii în pensii private, faţă de 6,9 milioane la Pilonul II, acolo unde banii îţi sunt luaţi automat şi trimişi în Pilonul II.

Deci este mai greu să fii capitalist când trebuie să convingi pe cineva să-ţi încredinţeze nişte bani versus când eşti capitalist, dar banii vin de la sine, prin lege.

Ca să dau un exemplu, şi nouă ne-ar conveni să administrăm Ziarul Financiar privat, ca acum, dar să beneficieză de o lege prin care fiecare contribuabil să fie obligat să cumpere câte un exemplar. Un fel de Scânteia de pe vremuri.

2. Administratorii critică statul, Guvernul, spunând că este cel mai prost administrator al banilor voştri. Şi pe bună dreptate.

Dar dacă este aşa, nu înţeleg de ce aceşti administratori ai banilor voştri finanţează bugetul statului şi deficitul bugetar zi de zi.

În caz că nu ştiţi, 60% din banii din Pilonul II, adică din 35 de miliarde, sunt plasaţi de către aceşti administratori în titluri de stat, cele mai multe în titluri de stat româneşti.

Deci statul, adică Guvernul, indiferent de numele lui, nu este bun, dar administratorii îl finanţează zi de zi prin achiziţia de titluri de stat.

Dacă Guvernul nu ar avea bani, nu ar fi cel mai prost administrator, ci ar fi obligat să se restructureze.

Corupţia de la stat este finanţată şi de către aceşti administratori ai banilor voştri.

Administratorii post spune că sunt obligaţi prin lege ca un anumit procent din bani să se ducă în titluri de stat. Corect, dar aceşti bani pot să stea foarte bine şi pe cash.

3. Administratorii spun că la pensie, pensia pe care ţi-o va da statul va fi prea mică şi mai degrabă te vei putea baza pe o pensie privată acumulată în timp.

Eu zic să ne gândim puţin la situaţiile care au intervenit în criză, în care statele au salvat băncile şi companiile de asigurări private de la un colaps.

Câteodată este bine să nu uităm că ING, olandezii care administrează în România NN Pensii, adică banii a 1,9 milioane de români, a fost salvat de la faliment de statul olandez. La fel şi Erste, cel care deţine BCR Pensii, a fost salvat de statul austriac. Asta ca să dau numai două exemple.

Mai degrabă eşti sigur de pensia de la stat, atât cât este ea, pentru că statul are capacitatea şi puterea de a printa bani, decât de o pensie privată, unde poţi să rămâi fără jumătate din bani, să spunem, atunci când vine o criză, când se prăbuşesc pieţele financiare şi când investiţiile în acţiuni sau obligaţiuni cad.

Oricât de deştept ai fi, mai ales când administrezi foarte mulţi bani, cum sunt fondurile de pensii, nu poţi să fii contrar pieţelor. Când bursele scad, şi investiţiile din fondurile de pensii scad.

Iar când pieţele se prăbuşesc, pierderile sunt atât de mari, încât pot fi recuperate doar în decenii.

Eu zic să fim puţin atenţi când vindem clienţilor cifrele penturu o pensie privată, pentru că nu se ştie niciodată ce se întâmplă când vin crizele.

Şi ca să dau un exemplu, uitaţi-vă la ce câştiguri sau pierderi au avut cei care au cumpărat asigurări de la ING (NN Pensii acum ), cu acumulări în fonduri de investiţii.

4. Mulţi dintre administratorii banilor voştri cred că pot câştiga mai mult decât fiecare dintre voi dacă v-aţi administra banii individual. Şi această afirmaţie este discutabilă.

Dacă cineva ar avea disciplina să-şi bună lunar nişte bani deoparte, ca şi cum i-ar pune într-un fond de pensii, şi dacă i-ar împărţi între titluri de stat, obligaţiuni, acţiuni sau cine ştie ce alte instrumente, cred că, pe un termen de 20-30 de ani, ar obţine un randament mai mare decât un administrator profesionist.

Spre exemplu, dacă o persoană fizică ar fi cumpărat acţiuni Medlife sua Digi în oferta de retail cu discounturi de 5-7%, dintr-o dată ar avea un randament mai mare decât un administrator care a pus banii voştri în Medlife sau Digi.

De asemenea, având bani mai puţini decât un administrator, puteţi intra sau ieşi de pe o acţiune mult mai uşor şi mai repede atunci când simţiţi că se apropie ceva. Mai uşor vinzi acţiuni de 10.000 de lei decât de 1 miliard de lei.

Dacă urmăriţi indicele bursier sau un portofoliu mai echilibrat, veţi vedea că în timp obţineţi un rezultat mai bun.

Ce fac administratorii nu este ceva sofisticat, cel puţin în România, unde plasamentele de investiţii sunt limitate. Ce fac ei puteţi să faceţi şi voi.

Iar când este vorba de comisioane, să ştiţi că acele comisioane, că sunt 2,5% sau 1%, contează într-un randament final.

În Statele Unite, Warren Buffet, considerat cel mai mare investitor al tuturor timpurilor, a pus un pariu că un fond simplu , care avea cele mai reduse comisioane, va bate în 10 ani la randament un fond de investiţii specializat - unde administratorii, adevăraţi guru ai pieţelor bursiere, îşi luau comisioane de 20% din câştigurile obţinute, plus 2% din activul net.

De asemenea, cele mai performante fonduri din SUA au bătut indicii bursieri doar cu 2-3% într-un interval de 30 de ani, oricât de sofisticaţi au fost administratorii.

5. Puţină lume se uită la modul cum administratorii banilor voştri din Pilonul II vă reprezintă interesele în investiţiile pe care le fac.

Nu prea am auzit ca aceşti administratori să fie extrem de critici, public, la adresa conducerilor companiilor unde v-au investit banii. În acest an, am avut ca o excepţie, cazul de la Zentiva (Sicomed).

Dacă ne uităm puţin ce fac aceşti administratori la SIF-uri, unde au investit o parte din banii voştri, vom ajunge la concluzia că sunt mână în mână cu eternii baroni care conduc SIF-urile de peste 20 ani. Doar la SIF 1 s-a mai schimbat ceva, când a venit altcineva la conducere.

Iar cel mai bun exemplu este discountul la care se tranzacţionează SIF-urile, versus activele din portofoliu, discounturi care sunt între 40-60%.

De asemenea, nu cred că aceşti administratori vă reprezintă chiar atât de bine interesele când votează să nu se distribuie dividende la SIF-uri, mizând că dacă banii rămân în societate valoarea acţiunilor va creşte.

Ca un exemplu, la Fondul Proprietatea, Fondul american Elliott a bătut cu pumnul în masă şi i-a obligat pe administratori, sub amenţinarea că-i schimbă, să vândă acţiunile din portofoliu şi să distribuie banii către acţionari atât prin dividende, cât şi prin răscumpărări de acţiuni.

De asemenea, Franklin Templeton, ameninţă şi se ceartă cu statul la companiile unde Fondul Proprietatea este acţionar minoritar, în încercarea de a se fura mai puţin din companii, sau pentru a avea performanţe mai bune.

De partea cealaltă, cei care administrează Pilonul II, adică banii voştri, sunt parcă mână în mână cu managementul companiilor unde sunt acţionari fără să ceară performanţe mai bune, de care să beneficiaţi voi.

Cel puţin public, cei 7 administratori nu par să fie extrem de vocali în companiile unde v-au investit banii.

6. Dacă tot ne administrează banii, care vin obligatoriu prin lege, poate ASF sau Guvernul ar trebui să le ceară, în spiritul deplinei transparenţe, să publice salariile celor care ne administrează banii, aşa cum de altfel se întâmplă în străinătate. De asemenea, ar trebui ca pentru fiecare investiţie în acţiuni, administratorii să publice rapoarte legate de implicarea lor în administrare, respectiv cum au votat în AGA şi ce poziţie au avut faţă de modul cum se adminstrează o companie sau alta.

Nu de alta, dar dacă o companie se prăbuşeşte - că a fost fraudă, că a fost managementul prost, că s-a furat din ea - să vedem cât de vigilenţi au fost.

Ca o concluzie, este bun Pilonul II, dar atenţie la cum sunt administraţi banii, dincolo de cifrele şi raportările prezentate. În spate sunt mult mai multe lucruri.

Este bine să fii capitalist, să ai poziţii capitaliste, să critici statul, dar în spatele cortinei să te  bazezi pe stat, să susţii statul, sau să beneficiezi de o decizie a statului de a-ţi încredinţa nişte bani.

Puţină atenţie când sunteţi capitalişti. Pentru că s-ar putea să nu vă permiteţi să fiţi capitalişti pe banii voştri.

ALDIS4