Liberalizarea promovării exportului românesc, un obiectiv confuz și anacronic

Liberalizarea promovării exportului românesc, un obiectiv confuz și anacronic

Termenul de liberalizare a promovării exportului, care stă pe frontispiciul proiectului de act normativ, care se vrea emblematic pentru export este un termen nemaiîntâlnit în practicile organizațiilor de promovare a exportului și este un obiectiv confuz, precum toată argumentația și așa zisa soluție propusă.

Iată câteva elemente de analiză pe care suntem gata să le dezbatem cu toți cei care au contra argumente bazate pe știință și nu pe ideologie:

- Nu poți să-ți propui liberalizarea promovării, ca instituție responsabilă pentru susținerea și promovarea exportului, atâta timp cât ai instrumente de promovare (rețeaua externă, portalul de comerț, oportunități de piață) care sunt deschise tuturor exportatorilor. Deja ai instrumente libere și gratuite pentru toți pe care le subvenționezi. Le-a închis cineva până acum? Dacă ministerul vede starea jalnică a portalului de comerț exterior, instrument pe care ministerul ar trebui să-l ofere tuturor prin liberalizarea promovării, îl închide? Înseamnă liberalizarea și închiderea acestor subvenții? Cum gândește ministerul revitalizarea lui?

- Dacă cumva acest termen bombastic de liberalizare a promovării se referă numai la subvenționarea participării la târguri, vestea nu tocmai bună pentru experții care au lucrat la document, este că nici o țară din lume nu oferă astfel de facilități fără o selecție a firmelor. Iar a doua veste proastă este că se dau subvenții pentru târguri de către majoritatea statelor membre UE. Ministerul ar fi trebuit să știe asta. Și ar mai trebui să știe că există soluții de regândire a participării la târguri și misiuni externe în care sistemul de subvenție selectivă să fie reorientat pe criterii de competitivitate transparente și nu să desființeze un program pentru că nu e în stare să-l reformeze. Pentru că nu pot să-i susțin pe toți să participe la târguri si misiuni, trebuie să am un sistem gen „pașaport de export” pentru cei care trec printr-un sistem transparent de criterii. Experții ministerului ar trebui să cunoască, să documenteze și să susțină un astfel de sistem pentru că din acest motiv sunt plătiți de contribuabili.

- Problema organizatorilor de târguri și misiuni foarte criticată în document nu este corect abordată, ci mai degrabă eliminată din discuții și blamată. Sistemul de licitații publice este un compromis al faptului că ministerul nu a putut să-și asume rolul de organizator direct. Are ministerul această capacitate sau o capacitate de externalizare mai inteligentă? Dacă nu, ar trebui să analizeze acest aspect și să vină cu propuneri concrete, profesioniste, pentru că altfel totul pare propagandistic, cu un nume extrem de liberal ca să placă celor necunoscători: liberalizarea promovării exporturilor.

- Ministerul are experiența programului de cooperare elvețiano-român în care firmele au fost selecționate, au trecut prin forme de training și apoi au fost duse doar o parte să expună în exterior. Crede ministerul că asta e socialism? Atunci să vadă că se practică pe scară largă de toate țările membre OECD. Sau, renunțăm la programul de târguri subvenționate pentru că nu suntem în stare să dezvoltăm mecanisme de intervenție mai eficiente? Știe ministerul că la lansarea programului elvețiano-român de susținere a IMM-urilor la export, inclusiv cu participarea acestora la târguri și expoziții internaționale, după o îndelungă perioadă de pregătire, ne-am angajat să introducem acest instrument în schemele naționale de susținere pe care să îl și notificăm Comisiei Europene? Răspunde cineva pentru că acest angajament nu a fost respectat? Cum se gândește ministerul să scoată la lumină firmele cu potențial mare de export din județele țării dacă nu le oferă o schemă de susținere modernă așa cum a fost oferită prin programul elvețiano-român?

- Introducerea unor scheme de credite fiscale necentralizate care să absoarbă actualele forme de susținere și valabile pentru toți este nefezabilă. Cum se va aplica? Dacă va crea un exod de manageri care vor dori să expună în zone exotice la târguri locale nesemnificative văzând în asta o oportunitate de reducere a cheltuielilor de vacanță? Sau vor angaja un prieten pentru un studiu de piață tot din motive care nu au legătură cu performanța la export? Cine va veghea ca această schemă „liberă” să nu fie un nou refugiu de rent seeking? Nu ajungem tot la ideea de schemă națională centralizată în care astfel de sume să fie acordate pe baza unor criterii? Și ce facem cu cei cu potențial de export care nu pot beneficia de această „liberalizare a promovării”. Pe ei cum ii susținem? Sunt mulți si tăcuți, nu știu ce potențial au, nu sunt afiliați la nici o asociație și nimeni nu-i va sprijini. Ei cum vor beneficia de marea liberalizare dacă nu au făcut încă export? Mulți dintre ei nu au bani să meargă la vreun târg sau misiune externă nici măcar ca vizitatori. Pe ei liberalizarea bombastică îi exclude și din ce motiv? Avem așa de multe IMM-uri exportatoare? Sau credem că ne putem baza numai pe top 500? Dacă da, cum explicăm că țări mari cu multinaționale, pompează masiv în IMM-uri inovative cu potențial de export care au nevoie de susținere prin subsidii? Sunt ei socialiști?

- Reamintim pe această cale că sistemul de susținere și promovare creat în 2002 a fost ca o reacție a faptului că ni se cerea în perioada de acces la UE să armonizăm instrumentele de intervenție și să nu mai acordăm reduceri „liberalizate”, adică tuturor, ale impozitului pe venit la exportatori. Cum vom explica această eternă reîntoarcere la anii 90? Va fi ea acceptată ca schemă europeană? Și dacă nu, cine va răspunde?

- Expunerea de motive este plină de abordări neprofesioniste! Nu există o analiză serioasă a impactului instrumentelor, ci doar cifre care atestă propria inabilitate a autorității, a ministerului, să gestioneze un program care ar trebui să aibă intervenții pentru toți (portal, informații), dar și intervenții selective. Dacă ministerul este nemulțumit de modul în care se asigură participarea la târguri, nu asta trebuie să „liberalizeze”, ci să selecteze mai profesionist, bazat pe analize și bune practici care nici măcar nu există în fundamentare, pentru că ideologic probabil, ideea de subvenții la promovare scapă decidenților. Să fie clar pentru toți, indiferent de ideologie, toate țările lumii fac subvenții centralizate la export și se întrec în sisteme naționale cât mai perfecționate și rafinate. De Consiliul de Export din SUA au auzit experții noștri sau de dispozitivele și mecanismele de susținere ale țărilor membre UE? De consiliile de export, de comerț și investiții ca parteneriate public-private ca forme moderne de consultare pe instrumente de susținere selective sau generale (mix promoțional și de susținere) se mai interesează cineva? Ni se pot da răspunsuri și nu propagandă?

- Faptul că o parte din firmele participante la program nu se regăsesc statistic în export nu este în sine o măsură a ineficienței pentru că programele de susținere se adresează și exportatorilor potențiali. Știe ministerul de acest concept internațional, de extindere a bazei de exportatori prin măsuri de intervenție pentru firmele care încă nu fac export? Mă mai întreb dacă ministerul cunoaște că, în sfera serviciilor, datele statistice de export au particularități și sunt mai greu de identificat? A măsurat ministerul performanțele individuale la export pentru firmele TIC și cum a făcut asta? Analiza performanțelor unui program de târguri numai pe date statistice pe nomenclatorul vamal armonizat este total anacronică și arată neputința de a dezvolta un sistem de indicatori adaptat timpurilor moderne. Datele statistice marfare oferă indicii, dar vagi și care nu sunt în măsură să demoleze singure dispozitive naționale de subvenție la export.

- A măsurat ministerul efectul de brand de țară pe care participarea sub pavilion național o are la marile expoziții internaționale ale lumii și mai are vreun plan strategic ca să asigure asta și funcționarea brandurilor sectoriale, parte din ele înregistrate la OSIM de minister? Oare liberalizarea promovării nu ascunde renunțarea prezenței românești cu pavilion național, repet, la marile târguri specializate mondiale sau speră ca lumea să se oprească în loc cu aceste manifestări pe motiv de o perpetuă pandemie?

- Când ministerul critică Consiliul de Export se critică pe sine, pentru că el trebuie să-l facă eficient și nu să-l desființeze! Ce sistem consultativ va pune în loc? Va lua alte asociații să se consulte cu ele în detrimentul celor existente. Cum va asigura echidistanța și neutralitatea?

- Pe ce sectoare de export mizează în promovare sau nu cumva liberalizarea promovării înseamnă și derogarea de la funcția de selecție a sectoarelor exportatoare cheie? Au văzut experții ministerului cum colegii lor din alte ministere abordează strategic corelările sectoriale și intersectoriale pentru a promova și susține exportul sau și acestea sunt de nefaste sorginți ideologice care trebuie a fi demolate?

- Experților ministerului nu le place nici ideea de Strategie Națională de Export, fapt pentru care le critică pe cele vechi, dar nu au una în loc, nici măcar acum, la aproape un an de când cea veche nu mai e valabilă. Desigur, strategiile care sunt acum istorie au avut și neîmpliniri, dar lor le datorăm portalul de comerț, funcționarea Centrului de Promovare a Exportului, programul centrat pe centre regionale de export, proiectele de branding sectorial ș.a.m.d, multe dintre ele derulate cu expertiză externă valoroasă. Strategiile naționale de export au fost elaborate pe baza unei metodologii internaționale cu implicarea ITC Geneva, și a cooperării guvernamentale cu alte state europene și nord-atlantice, în cadrul unor programe de cooperare internațională care să fixeze bune practici internaționale. Probabil că în viziunea ministerului și aceste programe internaționale generate (USAID, GTZ) au sorginte socialistă.

- Materialul este plin de sloganuri care nu dau ținuta unui document public modern. Poate fi asemuit cu alte perioade revoluționare din istorie.

- Materialului îi scapă diferența între promovare și stimulare a exportului și corelarea dintre ele într-un sistem coerent.

Practic, documentul propune renunțarea la sistemul centralizat de subvenționare și este:

- Anacronic și în dezacord cu practicile internaționale ale tuturor țărilor lumii în materie de intervenție de susținere a exporturilor. Experții care au scris acest material au reprezentanți comerciali ai României în toate țările lumii. S-au consultat cu ei să vadă cât de anacronici sunt?

- Împotriva intereselor economiei românești, care are nevoie de un sistem de susținere și promovare a exportului modern și eficient. Daca sunt formulate critici justificate pentru cei care au participat la târguri, soluția nu e demolarea, ci perfecționarea.

- Fuga de răspundere. Dacă critici un sistem cu atâta înverșunare cu tente clar ideologice și fără analiză temeinică, fără să nu pui nimic în loc vei rămâne în istorie ca un demolator. Pârghiile fiscale nu pot înlocui un sistem coerent de intervenție și sunt pasate la codul fiscal fără nici o viziune strategică. Se trece de la promovare selectivă la stimulare generală, căreia printr-o forțare semantică îi zicem liberalizarea promovării, de fapt o formă fără fond. Promovarea presupune selecție.

În concluzie, în spatele liberalizării promovării, un termen lipsit de sens, se află doar ideea unei replici fragile la propria neputință. Dacă ministerul vrea să renunțe la scheme centralizate este posibil să intre într-o gravă eroare, aceea de a nu notifica Comisiei Europene un sistem național de susținere pe motiv că „liberalizează promovarea”. Probabil am rămâne singurul stat membru care ne privăm de astfel de scheme. Recomand ministerului să reanalizeze cu simț critic acest material (și mai profesionist, nu cum a dat dovadă când a criticat sistemul existent) și să vină cu o propunere europeană constructivă de sistem de susținere și promovare a exportului. Dacă dânșii nu o fac cine să o facă?

Conf. univ. dr. Costin Lianu

Președinte ACEX, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export

Coordonator național Strategia Națională de Export 2004-2015

Coordonator științific Programul de cooperare elvețiano-român de promovare a exportului la nivel de IMM-uri

Autor „Managementul Strategiilor de export la nivel național, regional și sectorial”, Editura Economică, București, 2010

Co-autor „Perspective şi provocări ale exporturilor româneşti în perioada 2010-2014, prin prisma relaţiilor comerciale bilaterale şi regionale ale Uniunii Europene”, Insitutul European Român, 2012

Titular de curs universitar „ International Market Access Strategies & Branding” UNESCO Chair, 2008-2021