Joi, după o pauză de o lună, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, unde s-a decis menținerea dobânzii de referință la 6,50%/an, valoare stabilită din august 2024, a dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv 5,50%/an în cazul dobânzii la facilitatea de depozit.
Aceste decizii nu au fost o surpriză pentru piață, analiștii anticipând o primă reducere spre jumătatea lui 2027, în condițiile în care, conform comunicatului de presă al BNR, „rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare - în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și din evoluția cursului de schimb al leului”.
BNR atrag atenția că incertitudinile în privința cursului de schimb sunt asociate cu „actuala situație politică internă” și măsurile care vor fi adoptate „în scopul continuării consolidării bugetare”. La aceste riscuri se adaugă cele generate de „conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor” dar și „deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.”
Evoluția cursului monedei unice a fost influențată mai mult de stabilizarea perechii euro/dolar dar și semnele pozitive venite din partea mediului politic în privința votării unui guvern condus de Luca Niculescu. În acest sens, PNL a anunțat că este deschis să acorde un vot de instalare, având în vedere situaţia în care se găseşte România.
Cotațiile din piață au coborât de la 5,354 lei la 5,344 lei, astfel că BNR a stabilit o medie a euro de 5,3470 lei, față de 5,3501 lei, în ședința precedentă.
Segmentul monetar a fost stabil, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,10%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,16%, iar cel la 12 luni la 6,21%.
Perspectiva instalării unui guvern la Palatul Victoria a fost însoțită de o scădere a randamentelor obligațiunilor românești la 10 ani la 7,22 – 7,32%, ceea ce a permis Trezoreriei să se împrumute din piața locală după o pauză de mai multe săptămâni.
Finanțele au atras 570 milioane lei, cu scadența în octombrie 2036, pentru care au acceptat o dobândă medie anuală de 7,18%, la care s-au adăugat alte 500 milioane lei, sumă scadentă în octombrie viitor, cu un randament mediu anual de 6,73%.
Euro se tranzacționa în culoarul 1,1172 – 1,1213 dolari, astfel că media monedei americane a urcat modest de la 4,7801 la 4,7818 lei.
Media francului elvețian a coborât de la 5,7355 la 5,7304 lei, iar cea a lirei sterline de la maximul istoric de 6,3236 la 6,3058 lei.
Prețul gramului de aur a crescut modest de la 633,0241 lei la 633,4893 lei, în ton cu evoluția metalului galben care fluctua între 4.103 și 4.144 dolari/uncie.
Bitcoin s-a retras la 80.091 – 83.485 dolari iar ethereum la 2.524 – 2.586 dolari.
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu
