Blocul Național Sindical (BNS) a analizat impactul asupra României al Propunerii de Recomandare a Consiliului privind inversarea declinului competențelor de bază, prezentată de Comisia Europeană sub numărul COM(2026) 785. Documentul a fost lansat public și se află în prezent în cadrul traseului decizional formal la nivel european.

Competențele de bază reprezintă fundamentul productivității, al adaptabilității profesionale, al ocupării și al capacității economiei de a face față transformărilor digitale și tehnologice.

România pornește de la o situație extrem de vulnerabilă. Potrivit rezultatelor PISA 2025, doar 48% dintre tinerii români de 15 ani au atins nivelul minim de competență la matematică, 52% la citire și 54% la științe, în timp ce mediile OCDE sunt de 65%, 69% și, respectiv, 74%.

Mai mult, 38,5% dintre elevii români au obținut rezultate sub nivelul de bază în toate cele trei domenii evaluate, cu 5,3 puncte procentuale mai mult decât în 2022. Față de 2015, ponderea elevilor care nu ating nivelul de bază a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, 9 puncte procentuale la citire și 7 puncte procentuale la științe.

La nivelul performanței de vârf, aproximativ 4% dintre elevii din România au fost performeri la matematică, față de media OCDE de 8%.

Pentru piața muncii, aceste cifre sunt cu atât mai importante cu cât generația evaluată în 2025, născută în jurul anului 2009, va intra pe piața muncii în perioada 2027–2033. Aproximativ jumătate dintre acești tineri riscă să ajungă la vârsta angajării fără capacitatea de a utiliza matematica elementară în situații concrete și fără o înțelegere funcțională a unui text de complexitate medie.

Deficitul de competențe se transformă în șomaj, inactivitate și vulnerabilitate economică

Datele privind piața muncii confirmă că dificultățile sistemului educațional au deja consecințe sociale și economice.

În 2025, România a înregistrat cea mai mare rată a părăsirii timpurii a educației și formării profesionale din Uniunea Europeană: 15,5%, față de media europeană de 9,1%. În mediul rural, fenomenul ajunge la 27,5%.

Totodată, 19,2% dintre tinerii români se aflau în categoria NEET – persoane care nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională –, față de aproximativ 11% la nivel european. În cazul tinerilor cu nivel scăzut de educație, procentul ajunge la 35,8%, cel mai ridicat din Uniune.

Pentru BNS, aceste cifre evidențiază o contradicție majoră a pieței muncii: există angajatori care nu găsesc personal și există tineri care nu reușesc să se angajeze, însă cele două categorii nu se întâlnesc. Discrepanța dintre competențele dobândite în sistemul educațional și cerințele economiei devine o barieră în calea ocupării.

România riscă să piardă cursa competitivității și a transformării digitale

Deficitul competențelor de bază afectează direct capacitatea lucrătorilor de a se adapta la schimbările tehnologice, de a accesa locuri de muncă mai bine plătite și de a participa la procesele de recalificare profesională.

Într-o economie în care populația activă este afectată de emigrație și îmbătrânire demografică, creșterea productivității devine esențială. Transformarea digitală și răspândirea inteligenței artificiale accentuează aceste vulnerabilități. În 2025, doar 31,8% din populația României avea competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază, cel mai scăzut procent din UE, unde media era de 60,4%.

În plus, diferența dintre companiile românești și media UE în adoptarea inteligenței artificiale s-a mai mult decât dublat între 2021 și 2025, de la 6,3 la 14,7 puncte procentuale.

Aceste date arată că deficitul de competențe al populației limitează inclusiv capacitatea companiilor de a adopta tehnologii noi. O întreprindere nu poate introduce instrumente avansate dacă forța de muncă disponibilă nu are pregătirea necesară pentru a le utiliza.

BNS atrage atenția că alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale nu înseamnă doar capacitatea de a utiliza anumite aplicații, ci și înțelegerea limitelor și riscurilor acestora, evaluarea critică a informațiilor și păstrarea capacității de judecată proprie.

Schimbările propuse au implicații juridice directe asupra drepturilor lucrătorilor

Analiza BNS evidențiază că implementarea măsurilor recomandate la nivel european va necesita revizuirea și corelarea mai multor acte normative naționale, începând cu Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.

Unul dintre cele mai importante domenii vizate este cel al drepturilor personalului din educație. Activitățile de tutorat individual, programele de recuperare a materiei, sprijinul educațional suplimentar și formarea continuă a profesorilor ridică probleme concrete privind timpul de muncă, timpul de odihnă, atribuțiile din fișa postului și remunerarea activităților suplimentare.

În acest context, BNS consideră necesară corelarea legislației educației cu prevederile Codului muncii și ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Orice extindere a responsabilităților cadrelor didactice trebuie însoțită de reglementarea timpului necesar pentru îndeplinirea acestora, de remunerarea corespunzătoare și de asigurarea resurselor umane necesare.

Un alt domeniu care necesită intervenție legislativă este formarea profesională și învățământul dual. Implicarea angajatorilor în dezvoltarea competențelor de bază ale tinerilor va presupune o mai bună corelare a legislației privind ucenicia, formarea profesională a adulților și pregătirea practică, inclusiv clarificarea responsabilităților tutorilor desemnați de angajatori.

BNS atrage atenția și asupra implicațiilor juridice generate de extinderea sistemelor de monitorizare a progresului școlar, a mecanismelor de avertizare timpurie și a instrumentelor de învățare personalizată bazate pe inteligență artificială.

BNS atrage atenția asupra absenței partenerilor sociali din procesul de implementare

Deși măsurile propuse au consecințe directe asupra condițiilor de muncă, salarizării, formării profesionale și organizării activității în educație, analiza BNS constată că organizațiile sindicale și patronale nu sunt menționate explicit printre actorii implicați în implementarea și monitorizarea Recomandării.

Experiența sindicatelor și a organizațiilor patronale poate contribui la identificarea nevoilor reale ale pieței muncii și la construirea unei legături funcționale între sistemul educațional și cerințele economiei. O reformă care schimbă responsabilitățile lucrătorilor și organizarea sistemului educațional nu poate fi realizată în absența celor direct afectați.

Blocul Național Sindical consideră că inversarea declinului competențelor de bază trebuie să devină o prioritate națională, nu doar un obiectiv asumat la nivel european.

Cele mai citite articole din categoria ”Social” în ultima lună

Fonduri pentru infrastructura din Călărași: 16 localități primesc banii pentru drumuri, apă și gaze

Un număr de 16 localități din județul Călărași au primit 13,6 milioane de lei, reprezentând aproximativ...

CNAS | Cancerul de sân: traseul complet, de la prevenție la recuperare, decontat prin sistemul de asigurări sociale de sănătate

În cazul cancerului de sân, pacientele au la dispoziție un traseu de îngrijire integrat, care acoperă...

Bani europeni pentru elevii din Călărași: Programul PRIMII aduce sprijin financiar în 10 școli din județ

Zece școli din județul Călărași vor beneficia de fonduri europene prin programul PRIMII pentru prevenirea...

DSVSA Călărași | Anunț important pentru crescătorii de ovine și caprine

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Călărași (DSVSA) informează toți...

vremea în C Ă L Ă R A Ș I