Leul a avut o ședință apreciativă, în condițiile în care șansele ca un cabinet condus de Luca Niculescu să ajungă la Palatul Victoria sunt 50%-50%, conform unui lider PSD, iar aversiunea față de risc s-a redus.
Tranzacțiile de la începutul acestei săptămâni se realizau în culoarul 5,334 – 5,342 lei astfel că media euro a scăzut de la 5,3414 la 5,3373 lei, față de maximul istoric de 5,3527 lei, atins marțea trecută.
O explicație pentru presiunea sub care se află leul este și creșterea deficitului balanţei comerciale (FOB/CIF) în primele opt luni ale acestui an cu 307,2 milioane euro la 22,44 miliarde euro, mai mult cu 1,4% față de aceeași perioadă din 2025.
La începutul acestei săptămâni, reducerea tensiunilor din piața valutară a adus o stare de calm pe segmentul monetar.
Indicele ROBOR la la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,10%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,15%, iar cel la 12 luni la 6,22%, în timp ce randamentul obligațiunilor românești la 10 ani fluctua între 7,22 – 7,32%, în scădere față de un vârf de 7,80%, atins în ultima parte a lunii trecute.
Calmarea spiritelor din piața locală și scăderea randamentelor bonurilor la 10 ani, a permis Finanțelor să se împrumute din piața locală prin intermediul unei emisiuni cu scadența iulie 2033. Valoare emisiunii a fost de 500 milioane lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la 995 milioane lei, ceea ce a permis Trezoreriei să atragă 695 milioane lei pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,14%.
În așteptarea publicării de către companiile americane a rezultatelor lor economice și anunțarea inflației din Statele Unite, euro se tranzacționa între 1,1173 și 1,1218 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,7612 la 4,7714 lei, comparativ cu
4,7569 lei, la începutul săptămânii trecute.
Situația politică încordată din Franța, înainte de alegerile prezidențiale din 2027, și Spania, unde se vor organiza alegeri parlamentare anticipate, și criza datoriilor suverane din zona euro au majorat cererea de monedă elvețiană, considerată drept un „refugiu” în perioadele tulburi. De la aproape 0,95 franci/euro cotațiile erau lunea aceasta de circa 0,93 franci/euro, iar media monedei elvețiene a s-a retras modest de la 5,7280 la 5,7273 lei față de 5,7358 lei la începutul săptămânii trecute.
Cursul lirei sterline, care a atins miercurea trecută un maxim istoric de 6,3236 lei, a urcat lunea aceasta de la 6,3029 lei la 6,3160 lei.
Metalul galben a scăzut în piețele specializate la 4.154 – 4.218 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a coborât de la 640,8929 lei la 639,8793 lei, față de 635,9834 lei lunea trecută.
Bitcoin, care a coborât joia trecută la circa 80.500 dolari, fluctua la începutul acestei săptămâni între 82.400 și 84.250 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 2.520 – 2.577 dolari.
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu
