Bucureștiul, Clujul, Ilfovul și Iașiul conduc clasamentul profitabilității companiilor în 2025. La polul opus, Caraș-Severin înregistrează cea mai mică marjă netă mediană și cea mai mare pondere a firmelor pe pierdere, potrivit datelor din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports, powered by BRIDGE-to-INFORMATION.
Marja netă mediană ajunge la 12,93% în București și la 12,36% în Cluj, comparativ cu nivelul național de 8,38%. Urmează Ilfov, cu 10,23%, și Iași, cu 10,15%.
Cele mai mici marje sunt înregistrate în Caraș-Severin, cu 3,27%, Harghita, cu 5,06%, Maramureș, cu 5,36%, și Brăila, cu 5,37%.
Diferența dintre primul și ultimul județ din clasament este de aproape zece puncte procentuale.
Facturile emise prin FGO in 2026 schimba clasamentul. In primele noua luni, firma mediana a vandut cu 8,2% mai mult decat anul trecut in Iasi, cu 7,1% in Sibiu, cu 6,6% in Mures, cu 6,1% in Cluj si cu 5,9% in Timis, peste media nationala de 4,9%. La polul opus, firma mediana din Neamt factureaza cu 2,5% mai putin decat in 2025, iar in Dolj (+0,4%), Prahova (+1,8%), Harghita (+1,9%) si Brasov (+3,0%) cresterea ramane mult sub preturi. Marja mica din 2025 nu a condamnat anul in curs: Maramuresul, cu una dintre cele mai mici marje, creste cu 6,8%.
Un sfert dintre firmele românești sunt pe pierdere
La nivel național, 25,96% dintre firmele active au raportat pierderi în 2025. Situația diferă însă considerabil de la un județ la altul.
Cele mai mici ponderi ale companiilor pe pierdere sunt înregistrate în Neamț, cu 20,66%, Gorj, cu 21,39%, Bacău, cu 22,15%, și Suceava, cu 22,39%.
La polul opus se află Caraș-Severin, unde 34% dintre firme sunt pe pierdere. Urmează Constanța, cu 29,99%, Alba, cu 29,11%, și Prahova, cu 28,88%.
Nici ponderea pierderilor din 2025 nu anunta cum merge 2026. In facturile FGO, Neamtul, judetul cu cele mai putine firme pe pierdere, are cel mai slab inceput de an, cu 51,6% dintre firme in scadere, iar Alba, cu 29,11% firme pe pierdere, creste cu 7,8%. Pe cele 33 de judete cu cel putin 300 de firme masurate, legatura dintre marja sau ponderea pierderilor din 2025 si cresterea din 2026 este practic nula.
O marjă mediană ridicată nu înseamnă automat că puține firme au pierderi. Bucureștiul conduce clasamentul marjelor, dar aproximativ 25,9% dintre companiile sale sunt pe pierdere, o valoare apropiată de media națională.
Caraș-Severin cumulează trei semnale negative
Caraș-Severin ocupă ultima poziție în trei clasamente importante. Județul are cea mai mică marjă netă mediană, cea mai mare pondere a firmelor pe pierdere și cel mai redus raport dintre capitalurile proprii și active, de 33,40%.
Capitalizarea indică măsura în care activele unei companii sunt finanțate din resurse proprii. La nivelul firmei mediane, cele mai ridicate valori apar în Harghita, cu 49,44%, Neamț, cu 47,07%, Bacău, cu 46,54%, și Cluj, cu 46,31%.
Capitalizarea nu protejeaza nici ea vanzarile din 2026: in Harghita, judetul cu cea mai buna capitalizare, firma mediana din panel vinde cu doar 1,9% mai mult decat anul trecut, mult sub preturi.
Bihorul reprezintă o altă situație care iese în evidență. Deși este al optulea județ după numărul firmelor active, are o marjă mediană de numai 5,90% și o capitalizare de 34,64%, a treia cea mai redusă din țară.
„Dimensiunea economiei locale nu garantează sănătatea firmelor”
Clasamentul cifrei de afaceri trebuie analizat separat de situația financiară a companiei obișnuite, explică Liviu Sav, cofondator al SMARTreports.app:
„Un județ poate avea o cifră de afaceri ridicată datorită câtorva companii foarte mari, fără ca firma obișnuită din acel județ să fie mai profitabilă sau mai bine capitalizată. Pentru a înțelege sănătatea economiei locale trebuie să privim împreună marja mediană, ponderea firmelor pe pierdere și capitalizarea. Niciun singur indicator nu oferă imaginea completă.”
„Harta din bilanturi e o fotografie a anului trecut, iar facturile arata ca anul acesta se misca altfel. Maramuresul, cu marje mici, creste peste medie, iar Neamtul, cu cele mai putine firme pe pierdere, are cel mai slab inceput de an. Pentru un antreenor, cifra utila e mediana judetului lui, si cea de acum, nu cea de anul trecut”, spune Valeriu Filip, cofondator FGO.
În București, firmele mari generează 62,4% din cifra de afaceri a Capitalei. În Argeș ponderea este de 62%, iar în Bacău de 60,6%. Prin comparație, în Teleorman firmele mari produc numai 8,3% din cifra de afaceri județeană.
Această concentrare poate distorsiona clasamentele bazate exclusiv pe valorile agregate. Indicatorii mediani sunt mai puțin influențați de sediile centrale și de rezultatele câtorva companii dominante.
Masurate tot la firma mediana, facturile FGO arata diferente mari si pe patru ani. Firma mediana din Iasi a ajuns in 2025 cu 6,5% peste nivelul real din 2021, iar cea din Cluj cu 4,4%. In acelasi timp, firma mediana din Bucuresti este cu 4,5% sub nivelul din 2021, iar cea din restul tarii, fara Ilfov, cu 1%.
Geografia din bilanturi este confirmata de o sursa independenta: ponderea fiecarui judet in cifra de afaceri se coreleaza la 0,985 cu ponderea lui in PIB-ul judetean calculat de INS.
Profitabilitatea locală are mai multe componente
Datele arată că cele mai mari economii județene nu sunt automat și cele mai sănătoase. Bucureștiul și Clujul combină un număr mare de firme cu marje ridicate, în timp ce Bihorul are o economie antreprenorială extinsă, dar indicatori financiari mai slabi.
Harta profitabilității trebuie citită, așadar, prin cel puțin trei măsurători: cât câștigă firma mediană, câte companii pierd bani și cât din active este finanțat prin capital propriu.
Analiza se bazează pe datele din „Barometrul economiei mici 2026”, realizat de FGO în colaborare cu SMARTreports, powered by BRIDGE-to-INFORMATION. Barometrul utilizează date din facturile emise prin platforma FGO și din bilanțurile depuse la ANAF/Ministerul Finanțelor de companiile active din România.
