Candidatul susţinut de PMP Călăraşi, Liviu Coman vorbeşte de o parte din proiectele sale vizând dezvoltarea armonioasă a municipiului Călăraşi pentru perioada următoare. Care sunt viziunea sa, soluţiile propuse pentru rezolvarea chestiunile legate de atragerea de fonduri europene, de reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi stradale, a cartierelor periferice, în interviul de mai jos:
Promovarea proiectelor cu finanţare europeană reprezintă o prioritate şi pentru dvs. Ce domenii aveţi în vedere utilizând fondurile europene?
Fondurile europene sunt binevenite oriunde. La Călărași ele sunt practic zero până acum: e cel mai simplu să nu te complici făcând proiecte care cer rigoare, exactitate, disciplină în executare, și, mai ales, verificări ulterioare. Banii europeni trebuie justificați la centimă, iar pentru asta îți trebuie funcționari competenți. Iar eu voi căuta să aduc oameni pricepuți, să încurajăm funcționarii din toate structurile aparatului administrativ să se implice. Proiectul Pieței Centrale demolate de 2 ani și lăsate în paragină de atunci, trebuie corelat/ integrat într-un proiect care să vizeze toată zona Centrului Vechi. Centrul Vechi nu aparține doar rezidenților lui, ci întregului Călărași, astăzi aflat în pericol de ghetoizare în absența unor alternative de petrecere a timpului liber. Dacă nu încurajăm sportul, competițiile, mișcarea sănătoasă, dacă nu creăm oportunități pentru petrecerea timpului liber, mulți dintre tinerii noștri vor rămâne, vorba cântecului, ”După blocuri”. De finanțare europeană ar putea beneficia proiectul unei zone comerciale aflate în afara zonei rezidențiale (cum fusese Platforma defunctului ”PIC”), oportunitate pierdută, din păcate, de municipiul Călărași cu mult timp în urmă; sau organizarea unui bazar civilizat în zona Oborul Nou, zonă aflată și ea în stare de subdezvoltare. Si multe, multe altele s-ar putea face cu bani europeni în beneficiul nostru, al călărășenilor. Doar să se vrea….
Infrastructura rutieră, stradală înseamnă o provocare majoră pentru orice candidat. Ce soluţii de ameliorare aveţi în vedere, astfel încât să putem merge pe străzi bune, trainice?
Am în vedere reconfigurarea întregii rețele rutiere, chestiune dificilă în condițiile unei geometrii de castravete, cum arată municipiul Călărași, dezvoltat pe axa est-vest. Soluțiile spre care ne orientăm sunt: regândirea sistemului de sensuri unice, decongestionarea parcărilor instituțiilor publice, relocarea unor servicii publice spre a echilibra traficul și dezvoltarea urbană unitară, interzicerea totală a traficului greu prin municipiu. De asemenea, avem în vedere o modificare totală de viziune: să scădem atractivitatea transportului auto individual, să încurajăm transportul în comun prin configurarea unei rețele de transport care să acopere întregul oraș, iar nu doar axa este-vest (aprox. 7 km), și alternativele de mobilitate nepoluantă, în special mersul pe jos și cu bicicleta, care, în sezonul cald cel puțin, ar trebui să fie precumpănitoare. Pentru asta ne gândim și la un sistem de facilități fiscale atât pentru angajatori, dar și pentru cei care utilizează în deplasarea la / de la serviciu bicicleta.
Spuneţi că vă doriţi un Călăraşi Verde amintind de uriaşul potenţial pe care-l are oraşul amplasat pe malul braţului Borcea. La ce v-aţi gândit în acest sens?
Este vorba despre integrarea efectivă a municipiul Călărași în arealul turistic al zonelor umede ale Europei. În speță, Delta Dunării este doar partea finală a unui astfel de areal, căruia îi aparține și Lunca Dunării, Borcea pe malul căreia a apărut acum 500 de ani și localitatea devenită astăzi mun. Călărași. Dar pentru asta nu este suficientă frumusețea inedită a zonei noastre, cunoscute doar de puținii localnici care au barcă. Este nevoie cu stringență de un port de ambarcațiuni ușoare, care să permită acces la aceste frumuseți atât călărășenilor, dar și altora. Locul pentru amnajarea acestui acest port există, se află sub ochii noștri dar, exact ca pădurea care nu se vede de copaci, nu a fost remarcat de nicio administrație: Pe Canalul Siderurgic se poate amenaja un astfel de port cu foarte puțini bani.. Aici, în această zonă, trebuie să găsim soluții viabile, decolmatarea gurii de acces în Borcea/ dragarea Canalului Siderurgic și echiparea lui cu instalații portuare (dane, ecluză, stații de alimentare cu combustibil/ electrice), amenajarea unei piste de canotaj.dezvoltarea activității de pescuit recreativ cu excluderea activitățlor de pescuit commercial, nu să propunem nerealist, fantasmagoric extinderea falezei Parcului Central și alte proiecte utopice și extrem de scumpe.
Cartierele periferice merită o atenţie sporită din partea primarului şi a Consiliului Local, indiferent de numele acestuia sau de coloratura politică. Ce intenţionaţi să faceţi în viitorul mandat pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor care trăiesc acolo?
În primul rând se impune o precizare: este impropriu să le numim periferice, în condițiile în care orașul nu este dezvoltat circular, cum ar fi ideal din punct de vedere urbanistic. Practic, orice areal, zonă aflată la o distanță oarecare de cea administrativă (nu central fizic) poate fi calificată periferie. Dar, eu cred că vă referiți la cartierele lăsate de izbeliște de autorități, lipsite total de servicii publice. De exemplu: dacă ai nevoie de servicii medicale, din cele mai simple, trebuie să te deplasezi din Cărămidari până la Spitalul Călărași. Același lucru, la fel de dificil, din Măgureni sau Mircea Vodă: trebuie să generalizăm înființarea de puncte medicale zonale, care să asigure servicii medicale de non-urgență. Același lucru și despre creșe și grădinițe, astăzi, 2020, zero în Cărămidari, zero în Măgureni, zero în Ceremag/ Pompieri, una singură în cea mai densă zonă a orașului. Inadmisibil în 2020. Doar dezvoltând o rețea de servicii publice (medicale- puncte sanitare, educaționale- creșe, grădinițe, recreaționale- terenuri, piste de sport), relocând unele dintre serviciile publice deconcentrate (toate îngrămădite în perimetrul de la Volna), putem face atractive aceste cartiere, scoțându-le din condiția de mahala în care se află în anul 2020.
Actualul Executiv a ales să contracteze până acum 2 împrumuturi bancare estimate la 15 milioane de euro. Aţi fi avut o altă soluţie dacă aţi fi fost primar?
Din păcate, cele 15 milioane de euro pe care nu știu cine le-ar mai plăti în 20 de ani dacă tinerii pleacă/ refuză să revină în ritmul actual, se duc nu se știe unde. În sine, împrumutul stă la baza dezvoltării, dar el trebuie justificat, trebuie să izvorască din necesități obiective. Or, noi, cetățenii simpli, ce vedem? Nimic în zona serviciilor publice, a confortului urban. Unde au ajuns cele 15 milioane de euro? În consumul aparatului administrativ, probabil, dar vom știi mai multe sper eu foarte curând.
Care e mesajul dvs înaintea startului campaniei electorale propriu – zise?
Mesajul meu pentru călărășeni este o chemare: alăturați-vă echipei mele, veniți lângă mine și echipa PMP să salvăm Călărașiul, să-l scoatem din condiția provincială, de mijloc de secol 20 în care se zbate nemeritat. Să facem din Călărași – oraș reședință de județ un municipiu functional, accesibil, în care să te simți confortabil. Să-ți placă să trăiești!