Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din România (APR) condamnă ferm atacurile şi presiunile exercitate de Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, la adresa judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, făcute atât anterior, cât şi ulterior pronunţării CCR asupra obiecţiei de neconstituţionalitate privind proiectul de lege ce permitea accesul la DNA si DIICOT a unor procurori cu doar 5 ani vechime efectivă în funcţie.
Este descalificant pentru Ministrul Justiţiei să trateze superficial şi părtinitor argumentele exprimate şi asumate în unanimitate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în obiecţia de neconstituţionalitate amintită. Tonul agresiv, insinuările şi ameninţările voalate la adresa judecătorilor ICCJ şi CCR denotă un dispreţ acut faţă de regulile democratice, cu consecinţe grave în planul încrederii cetăţenilor în justiţie.
Faptul că Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, nu are reţineri în a arunca îndoiala asupra judecătorilor instanţei supreme, în timp ce victimizează procurorii DNA, dovedeşte modul complet eronat în care percepe justiţia şi independenţa acesteia, ca pilon al democraţiei într-un stat de drept, precum şi rolul constituţional pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl are în înfăptuirea justiţiei şi în arhitectura sistemului judiciar.
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, face referire la statul de drept, afirmaţii publice a căror falsitate este probată tocmai prin declaraţii publice repetate şi iresponsabile ce subminează exact fundamentul acestuia.
În acest context, reamintim Ministrului Justiţiei că statul de drept garantează egalitatea în fata legii, implicând un ansamblu normativ coerent, clar şi, nu in ultimul rând, impune respectarea în fond, iar nu numai de formă, a rolului instituţional şi constituţional al Ministerului Public.
Or, exact aceşti piloni ai statului de drept au fost apăraţi de Curtea Constituţională, la sesizarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
UNJR, AMR, AJADO şi APR au formulat amicus curiae în această cauză, prin care au susţinut, în faţa Curţii Constituţionale, cu argumente obiectiv fundamentate, ce au ţinut seama de situaţia şi interesele întregului sistem judiciar, obiecţia ridicată de ICCJ, arătând, în esenţă, că:
- Proiectul încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind calitatea legii, fiind contrar unor prevederi deja aflate in vigoare.
Stabilirea vechimii efective minime în funcţia de procuror pentru accederea la DNA, la doar 5 ani, contravine exact legii de funcţionare a DNA, ce impune ca activitatea în această direcţie să se deruleze prin procurori specializaţi. Or, o vechime de 5 ani nu permite unui procuror decât desfăşurarea activităţii la nivelul parchetului de pe lângă judecătorie, ce nu are în competenţă infracţiunile de corupţie. Ca atare, în mod obiectiv, un procuror cu 5 ani vechime efectivă în funcţie nu are posibilitatea de a avea o minimă specialitate în combaterea corupţiei.
- Proiectul încalcă egalitatea în faţa legii, stabilind un privilegiu pentru procurorii ce vor să acceadă la DNA şi DIICOT, faţă de cei ce promovează în celelalte secţii sau servicii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Argumentele din expunerea de motive, ce se limitează la deficitul de resurse umane din cadrul DNA şi DIICOT, nu reprezintă un motiv justificat şi obiectiv, având în vedere că problema este generalizată la nivelul sistemului judiciar, iar tratarea acesteia cu părtinire, ignorând insuficienţa resurselor umane de la celelalte parchete şi de la instanţe, arată o abordare ce contravine normelor constituţionale privind organizarea, locul şi rolul Justiţiei.
Conform expunerii de motive, DNA avea la data respectivă un grad de ocupare de 73,3%, iar DIICOT unul de 87,12%. În acelaşi timp, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - elementul de comparaţie din speţă - avea un grad de ocupare cu 3% mai mic decât DNA şi cu 17% mai mic decât DIICOT (gradul de ocupare la PICCJ fiind de doar de 70,37%).
Ca atare, aceste date nu justifică în niciun fel discriminarea dintre procurori situaţi la acelaşi nivel de jurisdicţie, motivul expus de iniţiatorii legii neputând fundamenta, aşadar, diferenţa de tratament.
De asemenea, este inadmisibil ca legiuitorul să profite de această situaţie dificilă a resurselor umane, pe care, de altfel, a cauzat-o (prin întârzierea nepermisă în adoptarea unei legi privind accesul in magistratură), pentru a o folosi ca pretext de legiferare a unor privilegii doar pentru anumite structuri de parchet, cu ignorarea cinică a majorităţii sistemului judiciar.
- Încălcarea rolului constituţional al Ministerului Public, inclusiv din perspectiva organizării ierarhice a sistemului judiciar.
Prin proiectul de lege atacat au fost golite de conţinut alte norme procedurale ce stabilesc competenţe speciale, pe diferite grade de jurisdicţie. Aceasta stabilire de competenţe porneşte tocmai de la structura ierarhică a sistemului judiciar, ce prezumă că performanţa profesională creşte pe măsura dobândirii experienţei şi avansării în gradul profesional. O altă interpretare ar însemna că toată aceasta ierarhie ar fi formă fără conţinut, ajungându-se ca instanţele superioare să nu mai aibă legitimitatea de a anula, desfiinţa sau modifica hotărâri ale instanţelor inferioare, iar procurorii ierarhic superiori să nu mai poată cenzura sau verifica actele sau soluţiile celor din subordine.
Structura ierarhică a Ministerului Public asigură un nivel ridicat de profesionalism în anchetele ce privesc judecători, procurori, miniştri, deputaţi, senatori, etc., în considerarea protejării funcţiei şi a importanţei acesteia pentru ordinea de drept.
Or, exact această raţiune este înlăturată dacă se eludează normele la care am făcut referire, pentru a se permite, în fapt, ca urmărirea penală să fie făcută de către procurori ce nu au nici măcar vocaţia de a funcţiona la nivel de parchet de pe lângă tribunal.
Prin decizia pronunţată, Curtea Constituţională a validat justeţea criticilor de neconstituţionalitate ridicate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, critici susţinute atât de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi de asociaţiile AMR, UNJR, APR şi AJADO.
În contextul argumentelor succint expuse anterior, asociaţiile noastre profesionale salută cu îndreptăţire atât decizia Curţii Constituţionale, cât şi demersul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitându-i public Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, să renunţe la declaraţiile politicianiste şi agresive la adresa judecătorilor şi a unora dintre procurori şi să îşi îndeplinească cu bună-credinţă şi profesionalism, cu obiectivitate şi fără părtinire, atribuţiile ce îi revin ca Ministru al Justiţiei, pentru a le asigura cetăţenilor români accesul la un act de justiţie independent, eficient şi de calitate.
UNJR,
prin jud. Dana Gîrbovan,
AMR,
prin jud.dr. Andreea Ciucă
AJADO,
prin jud. Florica Roman,
APR,
prin proc. Elena Iordache