În dimineaţa zilei de marţi, a 3-a zi de Paşti, s-a stins din viaţă viceprimarul comunei Grădiştea. Ion Baraitaru împlinise în octombrie anul trecut 64 de ani. A pierdut lupta cu viaţa fiind răpus de o boală necruţătoare.
Primarul Constantin Corbu a vorbit despre omul şi viceprimarul Ion Baraitaru despre care consideră că este o mare pierdere pentru comunitatea din Grădiştea.
O veste extrem de tristă s-a abătut marţi asupra dumneavoastră, asupra locuitorilor din comuna Grădiştea, asupra tuturor celor care l-au cunoscut şi preţuit pe Ion Baraitaru. Aş vrea să-mi spuneţi domnule primar Corbu, ce fel de om era domnul Baraitaru?
Era un om care ţinea foarte mult la familie, îşi ţinea copiii în jurul lui. Era o bucurie să-i vezi, sâmbăta şi duminica, când se întâlneau. Se interesau unii de alţii, era comuniunea foarte bună la ei.
Era respectat în comună, un stil plăcut, avea ceva aşa care plăcea omului, era calm, nu se enerva, nu te jignea, lăsa de la el.... Lucruri care şi mie mi-au făcut bine în administraţie pentru că eu fiind un tip mai dynamic, el venea şi modera să zic a;a excesele mele. El era „tăticul” funcţionarilor din primărie, la el se plângeau mai mult. Deci era un om care dădea bine, a fost maistru la şcoală ani de zile, unde îl cunoştea lumea, maistru mecanic. A fost fotbalist şi la Dunărea Călăraşi, în momente de glorie ale fotbalului din Grădiştea şi din Călăraşi. Avea foarte mulţi colegi, avea un grup unit de fotbalişti care chiar se întâlneau periodic, mergeau la evenimente de genul situaţiei în care este şi dânsul acum, deci aveau o colaborare şi un respect evident.
Era distractiv, dansator, la nunţi, la botezuri, un omdinamic... Într-adevăr am pierdut un om de o altă factură în comuna Grădiştea. Mai rar întâlneşti aşa ceva şi întotdeauna când nu mai ai pe cineva, atunci poţi să-l evaluezi la adevărata lui valoare.
Când aţi obţinut primul mandat aţi insistat şi nu folosesc cuvinte mari, să devină viceprimar, să devină principalul dumneavoastră colaborator. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi anul trecut când aţi luat al doilea mandat.
Da, la primul mandat am spus că a intervenit Dumnezeu deoarece, eu fiind clasat pe locul 3 sau 4 căutam oameni şi la un moment dat am întrebat pe un prieten: „Dar Nelu Baraitaru, nu ar putea să se implice? – Hai să mergem la el la siloz (era şef de siloz)”, mi-a răspunsul prietenul meu. Am fost împreună, ne-am întâlnit cu dumnealui care mi-a zis . „Nu ştiu multe despre dumnevoastră, am auzit câte ceva, dar mă bag!” Şi a avut foarte mulţi votanţi, a fost unul dintre cei care a rupt din rudele altui contracandidat, ceea ce i-a diminuat voturile aceluia. A fost ca un decan de vârstă în Consiliul Local, a fost un viceprimar matur. Nu făcuse el până atunci administraţie dar la ceea ce îi dădeam să facă ducea lucrurile la bun sfârşit.
Întotdeauna în campaniile electorale, Nelu Baraitaru şi-a îndeplinit cu succes misiunea. Cât spunea că aduce la vot, câţi oameni spunea că aduce într-o şedinţă, el se achita cu deplin succes de astfel de sarcini spre deosebire de alţii care doar clamau dar nu reuşeau să-şi aducă un număr de simpatizanţi, de votanţi sau de membri de partid la anumite manifestări.
Deci era şi politic bine plasat. El a fost PDL-ist, chiar înverşunat. Era finul fostului primar Iancu Florian. Nu vroia să intre la PSD, a avut şi de luat bastoane pe cârcă pentru asta. Nu-ţi crea probleme, el mergea până la capacitatea lui aceea de a fi maistru, de a fi lucrat la şcoală, dar îşi făcea datoria.
A contat foarte mult că i-aţi întins o mână, un semn de preţuire atunci în 2012 de v-a urmat?
Nu, în 2012 el avea la siloz, 3000 de lei, salariu care nu exista în primărie la acea dată. Totodată, directorul Confert-ului, domnul Adi de la Cuza Vodă i-a oferit şi o excursie la Paris când a auzit că vrea să plece spre politică.
Datorită mie şi a prietenului meu cu care avea o relaţie mult mai închegată, de ani de zile, el a venit ca să mă ajute pe mine.
Eu am mers prin comună şi am spus „Eu primar, Nelu Baraitaru viceprimar!”, Oamenilor li s-a părut o echipă serioasă, au avut încredere în noi. El spunea la poartă un lucru destul de interesant, „Aveţi încredere în el, este omu’ dracu, ce promite aia face!”. Astea era vorba lui Baraitaru pe la porţi... O ţin minte şi acum... prezentându-mă pe mine, care eu nu eram atât de bine cunoscut cum era el...
Este o mare pierdere pentru comuna noastră. Transmit sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l aibă în pază!
