Sorin Vrăjitoru: Forma finală a Legii offshore e în beneficiul României şi al românilor

Sorin Vrajitoru Camera Deputatilor

Pe 9 iulie, Legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor, for decizional, într-o variantă modificată pe ultima sută de metri. Legea va include toate prevederile cu care companiile petroliere nu au fost de acord, precum impozitul pe veniturile suplimentare sau eliminarea creditului fiscal. Au fost 175 de voturi pentru, 30 împotrivă şi 30 abţineri, PNL şi USR fie s-au abţinut de la vot, fie au votat împotrivă, iar PMP a votat împotrivă. Noua formă a legii crește cu mult sarcina fiscală a companiilor față de prima variantă, votată de Senat.

Deputatul PSD Călăraşi, Sorin Vrăjitoru susţine că aceastăî formă finală a Legii offshore conferă posibilitatea României să devină independent energetic atât pentru consum cât şi pentru economie., în condiţiile în care 50% din gazelle din Marea Neagră se vor putea tranzacţiona pe piaţa naţională. De asemenea, parlamentarul călărăşean a mai arătat că în urma acestei legii, Statul roman va încasa venituri de peste 20 de miliarde de dolari iar bani vor asigura finanţarea unor proiecte, cu precădere din infrastructură, prin intermediul parteneriatului public – privat. “Forma finală a Legii offshore votată în plenul Camerei Deputaţilor este un benefică pentru ţară, pentru români. Din păcate, argumentele Opoziţiei care n-a votat această lege au fost în favoarea companiilor străine” a declarat deputatul Sorin Vrăjitoru.

 

Despre Legea offshore

Legea offshore a avut un traseu lung şi foarte sinuos, fiind aprobată la Guvern şi trimisă la Senat, care a votat repede şi exact în forma propusă de Executiv încă din toamna anului trecut. Din februarie, actul a ajuns la Camera Deputaţilor, care au amânat votul până în ultima clipă, adică până în sesiunea parlamentară extraordinară, spre nemulţumirea concesionarilor, care doreau să ştie pe ce se bazează înainte de a anunţa începerea lucrărilor. Înainte de vot, preşedintele PSD Liviu Dragnea, anunţase deja, într-o mini-conferinţă, principalele prevederi legate de actul normativ. Adică cele legate de taxare şi bani. Faţă de varianta adoptată de senatori, legea a suferit modificări importante.

În primul rând, s-a renunţat la creditul fiscal. Anume faptul că firmele beneficiază pe toată durata concesiunii de cadrul fiscal de la momentul în care s-a semnat acordul de concesiune. „Creditul fiscal era profund discriminatoriu pentru celelalte companii din România“, a spus Dragnea. Senatul aprobase forma în care, dacă erau puse să plătească alte taxe decât cele de la momentul la care au dobândit zăcămintele, statul trebuie să îi despăgubească de toţi bani. Prin urmare, supraimpozitarea veniturilor rămâne, dar nu va fi la o cotă unică, de 80%, ca în onshore.

Se va face în mai multe cote, raportat la un preţ de bază de 45,71lei/MWh (valabil 2014, la momentul în care a început liberalizarea pieţei de gaze) astfel:

a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;

b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 85 lei/MWh şi 100 lei/MWh inclusiv;

c) 20% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 100 lei/MWh şi 115 lei/MWh inclusiv;

d) 25% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 115 lei/MWh şi 130 lei/MWh inclusiv;

e) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 130 lei/MWh şi 145 lei/MWh inclusiv;

f) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 145 lei/MWh şi 160 lei/MWh inclusiv;

g) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 160 lei/MWh şi 175 lei/MWh inclusiv;

h) 45% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri între 175 lei/MWh şi 190 lei/MWh inclusiv;

i) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri care depăşesc 190 lei/MWh.“

Ce se poate observa din acest mod de calcul este că statul, mai precis reprezentanţii actualei coaliţii de guvernare, au făcut un calcul pe predictibilitate în colectarea veniturilor în funcţie de economia geopolitică.

Astfel, statul nu impozitează un gaz mai ieftin de 45 de lei/MWh, exceptând redevenţa colectată, şi impozitează din ce în ce mai mult un gaz care se vinde la peste 85 de lei. Pragurile reprezintă o cotă suplimentară de impozit, pe lângă cele 30%, pe fiecare palier de preţ. Nivelurile nu sunt întâmplătoare având în vedere că Legea offshore aduce şi o deductibilitate a investiţiilor în limita a 60% din veniturile suplimentare, adică firmele vor compensa două treimi din investiţiile făcute, dar în timp, nu totul deodată. Practic, statul a vrut să se asigure că, indiferent de cotaţiile de preţ, va colecta consistent şi pe termen lung de la concesionari.

 

Sursa text: www.capital.ro (cu excepţia titlui care aparţine redacţiei)