Luni, 15 aprilie, a fost promulgată Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2018, prin care se modifică şi se completează Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Unul dintre iniţiatorii acestor modoficări este senatoarea, Roxana Paţurcă, preşedinte executiv al PSD Călăraşi care a şi declarat pentru www.arenamedia.ro „Este o iniţiativă extrem de importantă pentru toţi salariaţii din sistemul public. De altfel, aceste modificări la lege au avut în vedere tocmai eliminarea diferenţelor încă existente în cadrul sistemului de salarizare. În acest sens, s-a ţinut cont şi de importanţa activităţii depuse de categoriile de personal beneficiare, de complexitatea atribuţiilor, dificultatea formării unor categorii de experţi, interdicţiile la care sunt supuşi prin lege unii funcţionari dar şi răspunderea asumată pentru activitatea desfăşurată în funcţiile de conducere. În plus, s-a avut în vedere şi încurajarea salariaţilor cu funcţii de execuţie de a se implica în actul de conducere. Până acum, din cauza diferenţelor mici de salarizarte, s-a constatat că dispare motivarea pentru unele persoane ce ocupă funcţii de execuţie de a ocupa funcţii de conducere, aspect ce afectează funcţionalitatea unor instituţii”
Majorările salariale adoptate de Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi reglementate prin Legea de aprobare a OUG nr.41/2018, sunt suplimentare faţă de drepturile acordate de această ordonanţă începând cu anul 2018.
Principalele reglementări introduse:
- Personalul didactic din învăţământul special integrat, precum şi din centrele judeţene de resurse şi de asistenţă educaţională, respectiv Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională şi din structurile coordonate, monitorizate şi evaluate de către acestea - majorare cu 15% a salariului de bază.
- Personalul didactic de conducere din învăţământul superior (rector, prorector, decan, prodecan, director de departament) şi din învăţământul preuniversitar (inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, director casa corpului didactic, inspector şcolar de specialitate, inspector şcolar, director şi director adjunct unitate de învăţământ) - un spor de suprasolicitare neuropsihică, de 10% din salariul de bază.
Personalul didactic de predare şi personalul didactic de conducere din învăţământul special şi special integrat beneficiază de ambele drepturi, raportate la salariul de bază stabilit potrivit legii.
- Menţinerea drepturilor salariale în situația în care, în urma promovării sau avansării în gradaţie rezultă un salariu de bază mai mic decât cel avut la data promovării sau avansării în gradaţie.
- Persoanele care desfăşoară activitate de expertiză criminalistică în cadrul INEC şi ocupă funcţii de conducere – majorare a salariului de bază cu 10%, iar cele care ocupă funcţii de execuţie – majorare a salariului de bază cu 5%. Majorarea salarială se suportă din venituri proprii.
- Personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi din cele aflate sub controlul Parlamentului - un spor de până la 15% din salariul de bază, pentru condiţii periculoase sau vătămătoare (reglementarea anterioară era de până la 10%).
- Reintroducerea funcţiei de bucătar calificat, al cărui nivel de salarizare se aplică numai personalului care ocupă această funcţie şi este absolvent al unei şcoli profesionale de bucătari, al unui liceu de profil sau al unor cursuri de calificare specifice.
- Pentru personalul de cercetare cu studii superioare din unităţile clinice, din institutele şi centrele medicale, care este confirmat în gradele profesionale corespunzătoare funcţiilor de medic/medic dentist primar, specialist şi rezident – aplicarea nivelului salarial pentru unităţi clinice prevăzut de lege pentru anul 2022.
Prin aceste modificări s-a avut în vedere eliminarea din diferenţele încă existente în cadrul sistemului de salarizare. S-a ţinut cont şi de importanța activității depuse de categoriile de personal beneficiare, de complexitatea atribuţiilor, dificultatea formării unor categorii de experți, interdicțiile la care sunt supuşi prin lege unii funcţionari, dar și răspunderea asumată pentru activitatea desfășurată în funcțiile de conducere. În practică, din cauza diferenţelor mici de salarizare, s-a constatat că dispare motivarea pentru unele persoane ce ocupă funcţii de execuţie de a se implica în actul de conducere, aspect ce afectează în mod grav funcționalitatea unor instituții.