Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarant joi că proiectul de lege privind continuarea voluntară a activităţii până la vârsta de 70 de ani intră de astăzi în procedura de transparenţă decizională. “Proiectul intră astăzi în transparenţă decizională, urmând ca după îndeplinirea termenului legal să mergem cu acest proiect în şedinţa de Guvern pentru a fi adoptat. Astfel, proiectul de lege pentru continuarea activităţii pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevede ca persoanele ajunse la vârsta de pensie şi care doresc să rămână în activitate să poată să facă acest lucru. Este vorba aşadar de o opţiune a angajatului, o opţiune de a munci în continuare, chiar dacă a ajuns la vârsta legală de pensionare. (...) Vorbim aşadar despre un drept şi nu de o obligaţie, iar exercitarea acestui drept este strict la latitudinea angajatului. Legal, rămâne posibilitatea oricărei persoane de a se pensiona la vârsta legală de pensionare, fără nicio îngrădire", a afirmat Raluca Turcan.
Deputatul PSD, Dumitru Coarnă a declarat la Călărași că proiectul de lege are șanse minime să treacă de Curtea Constituțională, o astfel de inițiativă având o soartă similară și anul trecut. “A mai fost și anul trecut ca inițiativă legislativă. Știu că a picat la Curtea Constituțională. Eram membru în CES și am dat aviz în această inițiativă.
E o discuție extrem de complexă. În primul rând încalci dreptul la muncă. Al doilea element, vorbim de oameni care sunt necesari societății și aici privesc doar spre sănătate și educație.
Uitați-vă, sunt 5 milioane de tineri, absolvenți de studii superioare, în medicină, educație și avem nevoie de ei în societate, pleacă. Și atunci rămânem descoperiți în yone rurale fără medici. Sunt zone rurale fără profesori pregătiți în sensul de a fi pregătiți de școlile specializate. Și atunci se recurge la această abordare, de a folosi un învățător pensionar, un medic pensionar ca să ăutem veni către cetățeni, în zona respectivă.”, a susținut Coarnă care a continuat “Eu sper să fie o analiza extrem de profundă, extrem de atentă. Până la urmă e un drept la muncă. A încheiat raporturile de muncă, a îndeplinit condițiile de vechime și vârstă din lege, e ok, mai departe e problema lui. Nu pot să-i interzic dreptul la muncă. Pentru că în logica asta funcționând, încălcăm Constituția. Sigur că sunt discuții multiple, sigur că, știu eu, sunt zone în care putem discuta dar în alte zone de reglementare, nu în asta.
În opinia mea, această decizie va fi și ea declarată neconstituțională. Din mai multe perspective, cel puțin din aceea a oportunități dar și a utilității folosirii medicilor, a profesorilor în sistem”.
Angajaţii care ajung la vârsta pensionării pot opta să-şi continue activitatea până la vârsta de 70 de ani, potrivit proiectului de lege iniţiat de Ministerul Muncii, lansat joi în dezbatere publică.
"Persoanele care desfăşoară activităţi în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie, după caz, pot continua activitatea, la cerere, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cererea privind menţinerea în activitate în condiţiile alin.(1) se depune la unitatea angajatoare, cu cel mult 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare. Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru pensionare pot solicita înscrierea la pensie potrivit legii şi anterior împlinirii vârstei de 70 de ani, chiar dacă au optat pentru continuarea activităţii potrivit alin. (1). Cererea de încetare a activităţii se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data pensionării", se arată în textul legii.
Activitatea va continua în baza aceluiaşi contract de muncă.
Ca excepţie, personalul didactic care îşi manifestă opţiunea de continuare a activităţii, respectiv de pensionare, după caz, trebuie să anunţe acest lucru cu cel puţin 30 de zile înainte de data încheierii anului şcolar.
Persoanele care desfăşoară activităţi în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui act de numire în funcţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială şi care au şi calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii/ sistemului pensiilor militare de stat/ beneficiari ai pensiilor de serviciu au obligaţia ca, în termen de 30 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să îşi exprime în scris opţiunea pentru menţinerea în activitate în baza aceluiaşi contract de muncă, raport de serviciu sau act de numire, după caz, până la împlinirea vârstei de 70 de ani sau pentru încetarea contractului de muncă, raportului de serviciu sau a actului de numire în funcţie, după caz.
În situaţia în care au optat pentru menţinerea în activitate, se suspendă plata pensiei începând cu luna următoare exprimării opţiunii.
Persoanele care au calitatea de pensionari şi continuă activitatea pot opta, la cerere, pentru reluarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă oricând, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Cererea de încetare a activităţii se depune la unitatea angajatoare cu 60 de zile calendaristice înainte de data pensionării.
Continuarea activităţii nu este condiţionată de acordul prealabil al angajatorului.
Prevederile acestei legi nu se aplică persoanelor alese în funcţii publice sau celor pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituţie; persoanelor care beneficiază de drepturi de autor în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; personalului didactic prevăzut de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 plătit în regim de plata cu ora; pensionarilor încadraţi în gradul III de invaliditate; membrilor Academiei Române.
Prevederile nu se aplică persoanelor din cadrul autorităţilor administrative autonome sau instituţiilor publice care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt în exerciţiul unui mandat a cărui durată este prevăzută de lege.
"Schimbările privind organizarea muncii ar trebui să permită integrarea avantajelor competitive ale lucrătorilor vârstnici, inclusiv experienţa vastă a acestora. O viaţă activă mai lungă ar fi, de asemenea, obţinută prin îmbunătăţirea politicilor de resurse umane a celor care urmează să se pensioneze la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. În acest sens, se impune o politică de flexibilizare a raporturilor de muncă şi după îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare. Cu toate acestea, pornind de la criteriul vârstei persoanei, legislaţia în vigoare limitează dreptul la muncă în cazul persoanelor care doresc să continue activitatea, legea impunând încetarea forţată a raporturilor de muncă sau de serviciu la îndeplinirea condiţiilor de pensionare", se arată în nota de fundamentare.
Prin opţiunea de a continua activitatea după îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare se urmăreşte valorificarea competenţelor celor care au o vastă experienţă pe piaţa muncii, prin crearea unui cadru legal care să permită persoanelor vârstnice să rămână active. Astfel, îmbătrânirea activă poate reduce cheltuielile publice, reducând presiunea pe bugetul asigurărilor sociale şi poate produce venituri bugetare actuale şi viitoare mai mari, ce conduc la creştere economică, dezvoltarea unei societăţi mai cuprinzătoare, în care toate persoanele pot participa la îmbunătăţirea vieţii.
De asemenea, prin opţiunea de a alege între plata pensiei sau a salariului se asigură repartizarea echitabilă a resurselor bugetare. Sub acest aspect este de menţionat faptul că particularităţile locului de muncă determină reducerea vârstei standard de pensionare cu până la 13 ani, în sistemul pensiilor militare de stat şi cu până la 12 ani, în sistemul public de pensii, fapt ce favorizează pensionarea înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, mai spun susţinătorii proiectului.
În urma analizării integrate a informaţiilor gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice, respectiv datele aferente Declaraţiilor 112 depuse de angajatori pentru luna noiembrie 2020 şi datele aferente beneficiarilor sistemului public de pensii, cu datele comunicate de către Ministerul Finanţelor Publice la data de 1 ianuarie 2019 privind codurile fiscale ale autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi cele ale regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ teritorială, au rezultat următoarele: total asiguraţi declaraţi în D112: 5.509.379 persoane, din care, cu contract de muncă/raport de serviciu: 5.337.535 persoane, din care: 102.375 persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 65 ani la 1 ianuarie 2020 din care pensionari: 88.134, precum şi 28.271 persoane cu vârsta mai mare sau egală cu 70 ani la 1 ianuarie 2020, din care pensionari: 26.954.
Având în vedere constrângerile bugetare şi reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privinţa cheltuielilor de personal, proiectul de lege propune o revizuire a legislaţiei aplicabile în cazul cumulului pensiei cu salariul şi o alternativă prin care un angajat din sistemul public poate opta între pensie şi veniturile salariale aferente raportului de muncă. De aceea, în sistemul public, posibilitatea continuării activităţii este însoţită de suspendarea plăţii pensiei, se mai arată în nota explicativă. (sursa www.agerpres.ro)