Susținută de PSD Călărași pentru Senatul României, prof. Corina Diaconu trage un puternic semnal de alarmă în legătură cu criza educațională, generată de cea sanitară și economică dar potențată, din nefericire, de cei care gestionează sistemul de învățământ. Care sunt argumentele sale?
“Criza educațională despre care vorbesc este provocată de cea sanitară și întreținută de cea economică, dar și intensificată de cei de la vârful piramidei sistemului de învățământ, care continuă să pună ”carul înaintea boilor”, cerându-le cadrelor didactice să-și schimbe din temelii metodele și tehnicile de predare-evaluare, fără însă a le pregăti temeinic în acest scop, mizând doar pe creativitatea lor și pe capacitatea lor de adaptare ”din mers” la cerințe, așteptări și pretenții venite din toate părțile: de la minister (prin inspectorat și conducerea școlii), de la părinți, de la elevi.
Onor ministerul promisese, în primăvara acestui an, că în perioada vacanței de vară se vor desfășura cursuri de pregătire a profesorilor în vederea desfășurării cursurilor online. Am așteptat în zadar până s-a scurs toată vacanța, doar pentru a constata cu dezamăgire că această responsabilitate fusese pasată inspectoratelor școlare, astfel că s-a ajuns în situația ca unica pregătire de felul celei promise să fie constituită - cel puțin la nivelul județului Călărași - dintr-un singur curs online – și acela, anemic - la începutul lunii septembrie, când deja profesorii erau preocupați de completarea numărului de ore din norma didactică, de realizarea planificărilor calendaristice ale materiei pe care o predau, a planificărilor pe unități de învățare și de elaborarea tuturor celorlalte documente care trebuie adăugate, la fiecare început de an școlar, în portofoliul oricărui cadru didactic.
Este adevărat că – așa cum ne învață psihologia - schimbarea începe cu fiecare dintre noi, dar la fel de adevărat este și faptul că profesorii care-și doresc să fie vectori ai schimbării nu sunt supraoameni, ci au și ei nevoie - ca orice om care nu s-a născut gata învățat - de explicații, de modele, de sfaturi, de exerciții aplicative, de punerea în comun a experienței lor cu aceea a specialiștilor din domeniul informaticii și NU doar de a li se cere ”peste noapte” să implementeze schimbarea.
Nu e de mirare că unele cadre didactice reușesc cu greu să se descurce în cele trei scenarii, care mai de care mai stresante și mai obositoare atât pentru cel de la catedră, cât și pentru elevii săi și pentru părinții acestora.
Dificultățile noilor scenarii didactice apar atât din cauze obiective (vizibilitatea scrisului de pe tablă, de multe ori redusă pentru elevii care participă online la orele de curs; întreruperile conexiunii la internet; insuficiente device-uri cu conexiune la internet, în familiile cu mai mulți copii sau cu situație materială precară; display-uri insuficiente pentru toate sălile de clasă din școală; în scenariul hibrid, timpul de predare segmentat și chiar diminuat prin necesitatea alternării între interacțiunea profesorului cu elevii din clasă și interacțiunea sa cu cei din mediul online), cât și din cauze subiective (elevii care participă online la lecții refuză, sub diverse pretexte, să-și activeze camera video, astfel încât activitatea lor în timpul lecției nu poate fi monitorizată de către cadrul didactic; când profesorul îi solicită la răspuns pe unii dintre ei, aceștia fie răspund cu mare întârziere, fie nu răspund deloc, fie răspund prin mesaje de tip chat afirmând că li s-ar fi defectat microfonul sau că s-ar fi întrerupt conexiunea).
În plus, în scenariul hibrid (cu o parte din elevi prezenți fizic la școală, iar restul elevilor clasei participând online la lecție) este imposibilă asigurarea echității privind testarea elevilor. Cei prezenți fizic la școală îi suspectează pe cei care participă online la lecții că, în momentul rezolvării testelor, se ”inspiră” din diverse surse a căror utilizare este, de fapt, interzisă – și, din păcate, există destule cazuri care ridică semne de întrebare: cum poate un elev care, până mai ieri, de-abia lua notă de trecere, acum să obțină, ca prin farmec, notă foarte mare? Cum altfel decât prin fraudă?
De altfel, și când clasele sunt în scenariul roșu (adică lecțiile se desfășoară cu toți elevii online), profesorului îi este imposibil să se asigure că elevii nu ”se inspiră” în elaborarea răspunsurilor la teste, fie din materiale a căror folosire nu este permisă, fie de la colegi, rude, prieteni sau chiar de la alte cadre didactice cu care lucrează în particular.
Din păcate, mulți elevi care nu au internalizat motivația învățării și care ”vânează note” trișează la teste și obțin note mari fără ca acestea să reflecte nivelul real al cunoștințelor și competențelor lor. Ceilalți elevi au sentimente de frustrare și de revoltă provocate de faptul că ei, cu toată strădania de a fi atenți la lecții și de a învăța, uneori nu reușesc să obțină note la fel de mari ca acelea obținute în mod fraudulos de către colegii lor ”trișori” – sentimente care fie îi vor determina să renunțe la valorile morale pe care le prețuiau: cinstea, corectitudinea, respectul pentru muncă, fie îi vor transforma în indivizi depresivi sau complexați.
Este imperios necesar ca, la nivel național, să se identifice și să fie popularizate soluții pentru rezolvarea acestor situații care conduc la degradarea dramatică a eficienței procesului de predare-învățare-evaluare și la pervertirea accelerată a valorilor morale ale tinerei generații, cu efecte negative pe termen mediu și lung asupra întregii dezvoltări a societății românești.”, susține prof. Corina Diaconu.