Constantin Bîrcă (44 de ani), candidatul aflat pe poziția secundă pe lista pentru Camera Deputaților, propusă de PSD Călărași spune că agricultura românească are un mare potențial de creștere. Obiectivul major al viitoarei guvernări PSD este ca fermierii români să primească aceleași subvenții ca și omologii lor din ‘spațiul” Uniunii Europene.
În altă ordine de idei, Bîrcă susține că PSD Călărași poate câștiga și alegerile parlamentare iar rezultatele săi plaseze pe social – democrații călărășeni pe primele locuri în topul intern al partidului.
Domnule Bîrcă, sunteţi o prezenţă relativ nouă, cel puţin în cadrul PSD Călăraşi. Ați fost nominalizat de colegii dvs. pentru poziția a 2-a pe lista pentru Camera Deputaților. De unde să începem discuția cu dvs.?
Constantin Bîrcă: Cred că cel mai bine ar fi cu o scurtă prezentare.
Vă rog!
Constantin Bîrcă: Sunt din judeţul Călăraşi, mai exact din comuna Dor Mărunt. Liceul Agroindustrial, profil veterinar l-am făcut aici, în Călăraşi, Apoi am absolvit Facultatea de Medicină Veterinară la Bucureşti, la zi. Ca şi activitate profesională am început tot în Călăraş,i la Institutul de Cercetări şi Culturi Irigate Mărculeşti. Viaţa m-a adus din nou la Bucureşti, la Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Ilfov, unde am fost inspector de stat. Apoi am ajuns la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor , am fost consilier. Începând din 2006, am ajuns la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. În ultimii 12 ani am ocupat funcţii de conducere, ultima fiind, de 10 ani, director general adjunct în cadrul acestei instituţii. Sigur, activitatea mea s-a desfăşurat în acest sector. Un sector spun eu, important la nivel naţional şi nu numai cu particularitate Călăraşiul fiind un judeţ preponderent agricol. În urmă cu 3 ani de zile, ca să o scurtăm, am considerat că ar trebui să fac şi altceva, să mă reîntorc la Călăraşi. Lucru pe care l-am făcut şi sunt astăzi aici în această postură, şi anume cea de candidat al Partidului Social Democrat în Călăraşi, pentru o funcţie de deputat. Sigur, acum 3 ani de zile am ales să construim ceva la Călăraşi, şi anume un proiect ambiţios la momentul acela, nimeni nu ne-a dat încredere dar noi, o mână restrânsă în frunte cu domnul preşedinte Vasile Iliuţă pe care îl cunosc de mult timp, pe care îl respect, apreciindu-i activitatea atât profesională cât şi cea politică. Cu sprijin de la Bucureşti am luat-o pas cu pas, am încercat şi am reuşit se pare, să readucem PSD-ul la Călăraşi pe primul loc.
După cum vedeţi s-a reuşit cu multă muncă să câştigăm atât Consiliul Judeţean, cât şi Primăria, şi 27 de localităţi în judeţul Călăraşi. Spun că avem prima şansă la alegerile din 6 decembrie. Cred că şi de data aceasta vom ajunge în fruntea clasamentului la nivel naţional, mă refer la PSD.
E clar că vă pricepeți la agricultura. Aţi spus că preţ de 10 ani şi jumătate aţi condus APIA în calitate de director adjunct. Care ar fi problemele agricultorilor? Cum le veţi susţine din Parlamentul României? Îmi imaginez că veţi activa în Comisia pentru Agricultură şi sunt convins că aveţi şi o serie de soluţii pentru a îmbunătăţi şi mai bine activitatea lor.
Constantin Bîrcă: Aveţi dreptate. După cum ştiţi, în momentul acesta la nivelul Ministerului Agriculturii funcționează cele două Agenţii de Plăţi, mă refer la APIA şi AFIR, două instituţii fundamentale în absorbţia fondurilor europene, pe agricultură. Specialiştii din cadrul acestor două instituţii împreună cu personalul tehnic din cadrul ministerului lucrează în momentul acesta la noua Politică Agricolă Comună. Toată această activitate, regulamentele noi pe care le vom folosi în noua perioadă, sunt aprobate, sunt urmărite îndeaproape de specialiştii din Camera Deputaţilor, din Comisia de Agricultură. Un cuvânt important asupra implementării regulamentelor în legislaţia naţională o au parlamentarii membri ai acestei comisii. Sigur, acum dintotdeauna, încă de la înfiinţarea acestei agenţii, APIA a reuşit să aibă o absorbţie de peste 98% în fiecare an, începând cu campania din 2007 pentru că în acel an s-au dat primele subvenţii agricultorilor din România. Treptat lucrurile s-au complicat, dar această instituţie a făcut faţă cu brio tuturor provocărilor pentru că, nu vă ascund, în 2007 aveam 4 măsuri de sprijin pentru fermieri, ajungând astăzi să avem peste 100 de măsuri. Deci situaţia s-a complicat dar lucrurile merg, şi merg chiar foarte bine.
Pe lângă toate acestea, un rol foarte important l-a avut şi îl are Ministerul Agriculturii. E adevărat că trebuie să ţinem cont şi trebuie să spunem lucrurilor pe nume, contează foarte mult conducerea Ministrului Agriculturii.
V-aş da câteva exemple, şi nu întâmplător mă refer la anii 2018-2019 când ştim, în acea perioadă ministrul agriculturii era domnul Petre Daea. Acest om, chiar dacă nu mai este la prima tinereţe, a pus mult suflet şi avut o dăruire cum rar mi-a fost dat să văd. Lucrurile astea nu le spun gratuit, se văd rezultatele muncii domniei sale şi bineînţeles ale tuturor colegilor din minister şi cele două agenţii. V-aş spune că agricultura a beneficiat de proiectele acestui om, mă refer aici la „Programul tomata” care fost un program de succes numai că acest program trebuia multiplicat şi la alte legume: ardei, castraveţi, etc, pentru că fermierii nu trebuie nedreptăţiţi: dacă tu cultivi roşii, beneficiezi de program, dacă, cultivi castraveţi nu beneficiezi. Fermierii trebuie încurajaţi toţi, indiferent de ce aleg să facă. Sigur, multe programe, finanţarea lor venind pe de-o parte din bugetul naţional dar şi din fonduri europene. Cârcotaşii vor spune, bine, bine dar dacă o parte din bani vin din bugetul naţional, unde este marea minune pe care acest om a realizat-o. Vreau să vă spun că în acea perioadă toţi directorii aveam programul de guvernare al PSD însuşit, astfel încât obiectivele să fie atinse la timp, d eîndată şi fermierii să fie mulţumiţi. Sigur, în primul rând, Ministerul Agriculturii în acea perioadă a beneficiat de un buget cum nu s-a mai văzut până atunci. Mă refer la un buget pentru toate aceste măsuri, „Programul tomata”, ajutorul pentru achiziţionarea lânii dar mai ales pentru reabilitarea sistemului de irigaţii la nivel naţional.
După ’89, niciun alt partid care s-a perindat pe la guvernare nu a avut această ambiţie şi nu a făcut nimic în sensul de a reabilita sistemul de irigaţii. Ministerul Agriculturii, în perioada respectivă, a avut toate fondurile necesare conform programării la dispoziţie. Banii erau în bugetul Ministerului Agriculturii iar rezultatele se văd nu numai în judeţul Călăraşi, pe care bănuiesc că le ştiţi, dar şi în celelalte judeţe care au beneficiat înainte de’89 de aceste sisteme de irigaţii.
Cel puţin Călăraşiul în acest an s-a confruntat cu o secetă care a dat mari bătăi de cap fermierilor. Din punct de vedere legislativ, ce credeţi că s-ar putea întreprinde, sau care credeţi că ar fi măsurile care ar trebui luate imediat ca să evităm pe viitor astfel de situaţii. In afară de irigaţii... poate trebuie încurajat producătorul, fermierul să investească în condiții avantajoase, poate e nevoie de scutiri de impozite şi taxe ca să poată investi în reţelele de irigaţii. Ce aveţi în vedere? Ce are PSD în program din acest punct de vedere. Cu vremea nu te joci. Totul se rezumă la bani până la urma urmei.
Constantin Bîrcă: Aşa este. Se pot face rapid în perioada imediat următoare, şi cred că dacă PSD-ul va ajunge la guvernare, lucrurile pe care urmează să vi le spun, chiar se pot întâmpla. Dacă am vorbi de irigaţii, ar trebui să vă spun că o problemă cu care se confruntă fermierii noştri este cea legată de mentalitate, pentru că sunt reticenţi la asociere. Că vorbim de asociaţii în diferite sectoare, legume-fructe, creşterea animalelor dar şi celebrele U.A.I.-uri, fără ca fermierii care exploatează suprafeţe agricole în judeţul nostru şi în celelalte judeţe, dacă nu înţeleg că trebuie să se asocieze în aceste U.A.I.-uri astfel încât să reprezinte o voce prin reprezentanţii lor să poată ajunge la Ministerul Agriculturii să negocieze să-şi spună dorinţele şi bineînţeles să beneficieze de fondurile care vor fi puse la dispoziţie domniilor lor.
Deci singur nu se poate.
Constantin Bîrcă: Nu, exclus, la momentul acesta tot ce s-a putut face legat de sistemul de irigaţii se referă la reabilitarea canalelor magistrale şi a staţiilor de pompare. Celelalte canale, canalele adiacente care sunt pe terenurile fermierilor intră în grija fermierelor respectivi şi aici lucrurile pot demara într-un sens pozitiv prin fonduri care trebuie puse la dispoziţia fermierilor sub formă de credite sau sub alte forme, ajutoare de minimis, astfel încât apa să nu ajungă doar pe canalele magistrale ci până acolo unde este nevoie iar irigaţiile din anii următori să poată ajuta fermierii astfel încât producţiile să fie, de ce nu?, cele din 2018-2019 când ştiţi foarte bine că am avut cele mai mari producţii la cultura porumbului şi floarea soarelui.
Fermierul care vrea să-și vândă produsele, se va mai ruga de supermaket-uri “să-l găzduiască”?
Constantin Bîrcă: În urmă cu 3 ani de zile am mers prin mai mult de jumătate de ţară, m-am întâlnit cu fermieri, mai ales în zonele legumicole şi în zonele unde se cultivă viţă de vie, sectorul viti-vinicol. Vreau să vă spun că fermierii au fost receptivi la măsurile pe care le-am prezentat dar, v-am spus şi mai devreme, sunt sceptici la asociere. Ori dacă fermierii nu vor înţelege... ar trebui să mergem aproape de ei, să le explicăm în continuare că fără a se asocia în asociaţii de legume-fructe, n-au nicio şansă să pătrundă în supermarketuri. Pentru că hipermarketurile, magazinele mari de unde marea majoritate a românilor îşi achiziţionează produsele necesare vor o predictibilitate, vor să ştie pe câte produse se pot baza de la un anumit fermier, asociaţie, societate, PFA, indiferent de forma sub care îşi desfăşoară activitatea, trebuie să ştie că primesc într-o anumită zi cantitatea, calitatea pe care fermierii o pot aduce şi bineînţeles să se înţeleagă şi la preţul de vânzare a acestor produse.
Poate să fie viitorul deputat Constantin Bîrcă un sprijin real pentru agricultori?
Constantin Bîrcă: Eu cred că da, şi nu vă ascund faptul că din 2007, v-am spus că fermierii au primit subvenţii în agricultură numai că cuantumul acestor subvenţii a fost mult mai mic decât cuantumul subvenţiilor pe care le primeau fermierii din celelalte ţări europene. Şi aici trebuie lucrat, şi anume cuantumurile până în 2027 , când se va termina noua politică agricolă comună la care se lucrează în prezent, să fie egali. Subvenţia primită de un fermier român să fie aceeaşi cu cea primită de un fermier din Belgia, Olanda, şi din celelalte ţări ale Uniunii Europene. Cred că acest lucru se poate realiza doar printr-o muncă în echipă. Cred că pentru noul Parlament, şi mă refer la Camera Deputaţilor, atât cât îmi cunosc colegii, vor ajunge şi ei, sunt candidaţi, cu expertiză, oameni care într-o echipă a PSD şi bineînţeles a celorlalte partide care vor să se alăture acestei echipe, cred că rezultatele vor fi nu bine, ci foarte bune pentru fermierii din România.
Mulţumesc!