Deputatul PSD de Călăraşi, Constantin Bîrcă a susţinut astăzi o declarative politică intitualată „Se mai ocupă cineva de PNRR – se apropie scadența la termen!”, al cărei conţinut îl puteţi citi mai jos.
Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) a fost un subiect de top pe agenda guvernului Cîțu. Informațiile transmise publicului erau numai cu caracter laudativ dar nimic concret. Restul, un mare secret!!! Și așa în timp ce alte țări obțineau aprobarea, noi eram printre ultimii patru.
În sfârșit, Comisia Europeană a aprobat planul României și este o chestiune de timp până când Consiliul UE va adopta și el planul și va fi semnat acordul dintre România și Comisia Europeană, pentru primii bani.
Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare urmează să aprobe, pe 28 octombrie, Planul Național de Redresare și Reziliență al României.
Chiar dacă România nu mai are un guvern în funcțiune deplină, după ce Cabinetul Cîțu a fost demis, iar Dacian Cioloș nu a reușit să strângă o majoritate parlamentară, PNRR rămâne un document programatic pe termen lung, până în 2026, convenit deja cu Uniunea Europeană.
PNRR va trebui aplicat de către orice guvern care va prelua România, dacă va vrea să atragă cele 29,2 miliarde de euro, din care 1,25 miliarde de euro ca instrumente financiare pentru finanțarea firmelor private.
Cu numai câteva zile înaintea adoptării în Consiliul UE, factorii responsabili din guvernul demis afirmă: “Țara noastră trebuie să întreprindă demersurile necesare astfel încât Comisia Europeană să declare îndeplinite 20 condiții favorizante, 4 fiind deja rezolvate – cele referitoare la achiziții și ajutor de stat, riscuri de dezastre și biodiversitate.” Pentru îndeplinirea condițiilor vizând transporturile, educația și formarea, și incluziunea socială sunt în curs de actualizare și finalizare evaluările naționale, ce vor fi transmise Comisiei Europene.”
Deci, numai 20% se rezolvă!
Să nu uităm că anterior a fost semnalată necesitatea soluționării unor aspecte care vizează sectoare strategice, precum energia, sănătatea, cercetarea și sectorul de apă și canalizare, prin implicarea directă a Ministerelor Energiei, Sănătății, Cercetării, Inovării și Digitalizării, Mediului, Apelor și Pădurilor.
Pentru primele 6 luni, până la primul audit al Comisiei, România are de îndeplinit 65 de ținte, primele 20 fiind obligatorii până la 31 decembrie 2021.
De executarea acestor reforme depinde eliberarea banilor în cadrul PNRR.
După 28 octombrie începe cursa contra-cronometru pentru atingerea jaloanelor și obiectivelor de etapă și a reformelor promise în fața Comisiei Europene. Este condiția esențială pentru ca România să poată beneficia, în următorii 5 ani, de întreaga sumă repartizată, 29,2 miliarde euro.
Dacă obiectivele de etapă nu sunt atinse, Comisia Europeană poate bloca fluxul financiar către București.
Deci, mare atenție stimați responsabili de dreapta, timpul trece iar românii nu mai au posibilitatea să aștepte luptele politice fără sens!