PSD / C. Avram: Mă doare sufletul să văd că într-o ţară care şi-a asigurat hrana atâtea secole, fermierul român este strâns cu uşa

 PSD / C. Avram: Mă doare sufletul să văd că într-o ţară care şi-a asigurat hrana atâtea secole, fermierul român este strâns cu uşa

Aflată pe locul 2 pe lista de candidaţi propusă de PSD, la alegerile europarlamentare din 26 mai, jurnalista Carmen Avram s-a aflat joi la Călăraşi, pentru o întâlnire cu câţiva fermieri şi mass – media locală. 

 “Eu am venit cu drag în Călăraşi pentru că sunt oarecum un om al locului. În 89’-90’ am fost inginer de căi ferate uzinale la combinat. M-am întors după câţiva ani şi am văzut că mai rămăsese jumătate din combinat, după alţi ani nu mai rămăsese nimic din el şi mă doare sufletul. Am trăit în Călăraşi primele luni de stagiatură,  Călăraşiul m-a primit foarte bine şi a rămas în mine cumva. Eu sunt un om care a învăţat să spună nu ştiu, pentru că mi se pare onest să spui că nu ştii. Eu încă nu ştiu tot ce ar trebui să ştiu despre fermierii români. Ştiu însă că vreau să ştiu absolut tot ce trebuie să ştie un europarlamentar şi în ultimă instanţă un român despre fermierul român. Învăţ în fiecare zi şi vreau să vă asigur că o să aveţi în mine un prieten, un partener şi un sprijin în absolut tot pentru că de fiecare dată când am început un proiect m-am ţinut de el, am dat acelui proiect tot ce am avut eu mai bun şi toată energia şi tot timpul meu şi pentru mine nu există spaimă mai mare decât să mă uit în ochii oamenilor după ce m-am angajat în faţa lor că voi face ceva şi să le spun îmi pare rău, n-am putut. Deci pentru următorii 5 ani cu siguranţă, dacă Dumnezeu ne va ţine pe toţi în viaţă şi sănătoşi şi va fi bine, pentru următorii 5 ani cu siguranţă veţi avea în mine cel mai bun prieten pe care îl puteţi avea.” a spus Avram care a continuat “Am venit astăzi să vă ascult, tocmai pentru că învăţ, să-mi spuneţi ce pot să fac şi să-mi arătaţi. Aş vrea să fac vizite să văd exact la faţă locului cu ce se confruntă fermierii români. Am mai fost pe teren în afară de perioada în care am fost jurnalist, am fost în ultimele săptămâni am ascultat ce au avut să-mi spună fermierii, mărturiile lor care pentru mine care român, sunt extrem de dureroase. Mă doare sufletul să văd că într-o ţară care şi-a asigurat hrana atâtea secole, fermierul român este strâns cu uşa, nu-şi mai găseşte loc pe piaţă. Cred că cel mai dureros lucru pe care l-am văzut în perioada asta au fost nişte sere cu salată şi cu roşii, în Giurgiu, în care am intrat, m-am minunat cât de frumoasă era salata, nu am văzut la raft aşa ceva, avea aşa un diametru de 50-70 de cm. Eu om de la oraş am zis: „Ooo, există aşa ceva?” Mi-au spus: „Da, există aici în seră la noi, numai că vedeţi, peste două zile noi intrăm cu tractorul şi o distrugem.” Şi am întrebat de ce, „Pentru că după ce am muncit atâta timp nu o să ne primească nimeni în supermarket-uri.” Mi-au povestit despre toate problemele pe care le întâmpină. Ştiu că există mari dificultăţi nu numai să intraţi la raft, ci şi pe traseu cu toate companiile de pe lângă cele care asigură, asigurările pentru recolte sau fungicidele şi tot felul de alte produse. Toate aparţin unor companii străine. E forte uşor să ţii în frâu şi să pui piedică unui fermier autohton atâta timp cât lanţul de producţie aparţine altor state care reuşesc mereu să găsească soluţii astfel încât să fenteze puţin legislaţia europeană şi să facă competiţie neloială fermierului român. Ştiu câte puţin despre fermierii polonezi şi despre fermierii unguri, ştiu că noi ca ţară am fost hipercorecţi când am avut o legislaţie care a fost stabilită la Bruxelles şi care a fost implementată în România. Cumva, noi am respectat ad litteram ce ni s-a spus acolo. Ceilalţi au reuşit să pună o virgulă undeva şi să spună da, cu condiţia ca ştiu de exemplu că pământul în Ungaria sau în Polonia nu se vinde cât dacă fermierii autohtoni îşi dau acordul. Ştiu că este foarte greu să intri pe piaţa lor dacă asociaţiile autohtone nu permit asta. Noi nu am reuşit cumva să fentăm şi cred că nici nu ne.am propus. A venit momentul să renegociem poziţia României la Bruxelles. A venit momentul să obţine pentru România ceea ce trebuie şi ceea ce e capabilă să ofere. Personal mi se  pare o tragedie că noi nu reuşim să ne hrănim ţara din tot ce avem şi ce mi se pare şi mai dramatic este că am ajuns să dăm pământul nostru fertil. Jumătate din el e dat, e lucrat de alţii. În Insula Mare a Brăilei se cultivă în momentul ăsta lucernă care va pleca la cămile în Ţările Arabe şi crescătorii noştri de animale nu mai au unde să sacrifice animalele, nu mai au piaţă de desfacere şi sunt nevoiţi să-şi vândă animalele la preţuri de nimic pentru că nu au o altă şansă. Aş vrea să-mi spuneţi astăzi tot ce pot să fac. Vă promit că în fiecare zi vom fi în legătură, îmi puteţi scrie, am pagina de facebook care va fi în permanenţă supravegheată şi vom răspunde tuturor mesajelor. De asemenea când voi fi la Bruxelles sper să găsesc un consilier pe agricultură care să fie foarte bun, cu care să fiţi mereu în legătură şi căruia să-i transmiteţi tot ceea ce trebuie să facem pentru noi. Făcând pentru dumneavoastră, facem pentru noi de fapt. Vă mulţumesc!"

La întâlnirea care a avut loc în sala de ședințe a Consiliului județean Călărași, au participat Iulian Iacomi, presepreședintele PSD Călărași, senatoarea, Roxana Pațurcă, preşedinte executive PSD Călăraşi, deputatul, Sorin Vrajitoru, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene. La eveniment a mai fost prezent și doctorul Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).