Domnule Dobre, din nou în faţa alegătorilor ca să le cereţi încrederea pentru al 4-lea mandat de primar al comunei Nana, localitate atât de dragă sufletului dumneavoastră. Cât de greu v-a fost în perioada asta?
Gheorghe Dobre: Destul de greu pentru că lucrurile au fost un pic denaturate. Şi când spun asta mă refer la trecerea mea de la un partid la altul, ceea ce a făcut ca oamenii din localitate să fie un pic debusolaţi. Dar eu le-am explicat despre ce este vorba, de ce am făcut această „trecere” iar cetăţenii au înţeles.
Şi eu am o vârstă şi înţeleg mult mai bine situaţia oamenilor în vârstă cu pensii mici, cu probleme de sănătate, cu neajunsuri multe, inclusiv în ceea ce priveşte aprovizionarea cu combustibilul solid, poate, cu bani foarte mulţi cheltuiţi pe medicamente. Dintr-o pensie de 500 de lei, poate chiar şi de 7-800 lei, ce să iei mai repede? Să-ţi cumperi medicamente, să poţi să te întreţii, să plăteşti o butelie, un iluminat şi multe altele? E imposibil!
La fel, alocaţiile copiilor. Alea nu sunt sume care să reprezinte o întreţinere a copiilor! Salariile în România sunt foarte mici, vorbim chiar de salariile medii. În raport cu salariile din Uniunea Europeană, salariile din România sunt foarte mici. Făcând un calcul, dacă lucrează numai un membru al familiei şi are 2 copii, din 1800 de lei, poţi să întreţii familia? Şi cu o alocaţie de 300 de lei. E imposibil! Cine crede că e posibil, se înşeală. Şi multe alte lucruri pe care eu le-am întâmpinat şi le întâmpin fiind în această funcţie.
În aceşti ani, parcurşi împreună cu cetăţenii din localitate, mi-am dat seama de multe neajunsuri.
Vreau să vă fac o mărturisire, şi o fac publică să ştie toată lumea, să audă toţi cei care au urechi de auzit: Funcţia de primar nu este una bătută-n cuie. Când îţi doreşti să ajungi primar, trebuie să ştii foarte bine ce ai de făcut. E doar un sfat pentru cei care îşi doresc acest lucru. În primul rând trebuie să ai o familie închegată ca să ştii durerile din cadrul ei. În al doilea rând să ai cât de cât o bază economică. Să nu duci grija zilei de mâine ca să-ţi întreţii familia fie ea mai mult sau mai puţin numeroasă. Vii un om complet la Primărie când îţi doreşti să candidezi pentru această funcţie. Vii cu o bază de studii care să te recomande. Ai lucrat ca funcţionar, ai fost şef undeva, să ştii să conduci oamenii, să ştii să le dai sfaturi, să ştii să le pui frâne când e cazul, să ştii să-i ajuţi când au nevoie. Nu-i aşa de simplu să lucrezi cu oamenii. Nu e simplu deloc. Dar mai presus de toate astea, trebuie să ştii să-i iubeşti. Dacă nu eşti în stare să iubeşti oamenii şi vii numai de dragul salariului de la primărie sau de dragul funcţiei....
Ai orgoliu? Lasă-ţi orgoliul acasă! Orgoliul îl foloseşti dacă şi când este cazul, nu în relaţiile cu oameni. Mai ales cu oamenii normali şi nevoiaşi care aşteaptă de la tine o vorbă bună şi un sfat corect.
Sunteţi foarte sensibil când e vorba de oameni, domnule primar.
Gheorghe Dobre: Aşa este!
De ce? Am văzut pe stradă oameni care vă salută, stau de vorbă cu dumneata, sunteţi extrem de „lipicios” ca să zic aşa. De unde vine deschiderea asta de a face bine oamenilor din jurul dumitale?
Gheorghe Dobre: Domnule, dragă, eu am început de la zero în casă şi în familia mea. Chiar dacă la prima vedere prin natura serviciului mamei şi tatălui meu, posibilităţile au fost foarte mici. Şi ei aveau o casă începută şi de-abia terminată când eu m-am căsătorit. Nu a avut cine să mă ajute cu nimic.
Aţi muncit singur...
Gheorghe Dobre: Împreună cu soţia mea, cu familia mea. Am lucrat la protecţia plantelor. Trebuia să fac naveta, nu aveam mijloc de transport, plecam cu trenul de 5.30 din Olteniţa şi pentru că nu mai aveam răbdare când ajungea trenul la Haltă la Luica, să prind o maşină de ocazie, o luam pe jos aproape 4 km direct prin câmp, acasă la gospodăria părinţilor mei. Trebuia să merg la serviciu unde coordonam, pe tema protecţiei plantelor, 7 localităţi: Nana, Luica, Şoldanu, Aprozi, Budeşti, Gruiu şi Buciumeni. Mergeam în control acolo pe tema protecţiei plantelor. Ca să-mi fie mai uşoare munca şi transportul, am preferat să achiziţionez un cal, să-mi fac o şaretă şi să nu deranjez prea mult conducătorii acelei instituţii. Odată ajuns acolo, trebuia să cer mijloc de transport pe care de multe ori nu-l puteau oferi acei oameni. Erau destul de multe greutăţi şi atunci şi preferam eu să fac multe lucruri în locul dumnealor. Atâta încredere aveau oamenii ăia în mine încât la momentul când ajungeam cu documentele acolo, procesele verbale le semnau fără să stea pe gânduri. Am lucrat aproape 13 ani. Lucru cu oamenii. Aveam echipe de oameni cu care făceam tratamentele de iarnă, la arbori şi arbuşti, în cele 7 localităţi. Oameni cu care colaboram foarte bine. După care a urmat schimbarea locului de muncă. Dar vreau să vă amintesc că în ’90 şi ’91 am fost primarul localităţii ales cu un procent de peste 90% în sala Căminului Cultural care era arhiplină. Atunci fostul deputat al FSN, avocatul Buturugă, i-a întrebat pe cei din sală cine votează pentru Gigi Dobre ca primar şi cine pentru Enache Dobre, un subinginer, actualmente pensionar de la şcoală, fost profesor suplinitor. Vreau să vă spun că în acea mare de oameni doar câţiva erau pentru Enache Dobre, restul pentru Gigi Dobre. Aşa am început eu viaţa politică.
Numai că în 2 ani de zile, le-am pus la punct cât s-a putut de bine lucrurile, fără incidente când ştiţi foarte bine că în alte localităţi au fost foarte multe probleme. În localitatea noastră nu s-a întâmplat aşa ceva pentru că eu am ştiut să-mi fac prieteni de la cei mai în vârstă până la cei mai tineri. Am considerat că îmi este mai aproape familia şi nu am mai dorit în 1992 să-mi depun candidatura întrucât posibilităţile mele economice erau mici, aveam deja familie, 2 copii mici. Şi am preferat familia în locul politicii. Fapt pentru care m-am retras o perioadă. Perioadă în care nu s-a făcut nimic pentru localitatea noastră. Nu că nu şi-ar fi dorit fostul primar. Poate neputinţa şi teama de anumite structuri ale momentului au fost stavile pentru primar. Şi mai e o chestiune pe care trebuie s-o spunem pe nume, nu a fost nici ajutat de partidul sau alianţele din care făcea parte. Lucru care m-a determinat să candidez în calitate de consilier, am câştigat mandatul şi după aceea să ajung chiar primar după o luptă destul de încinsă cu contracandidaţii, în 2008. Nu le-am purtat duşmănie, nu le-am purtat pică, inclusiv fostului primar. Mi-a fost şi mi-a rămas prieten şi după aceea, până în ultima clipă când dumnealui a decedat.
Sunt în relaţii foarte bune cu oamenii şi acest lucru mi-a dat întotdeauna forţă să candidez, cu succes, la Primărie. Pentru mine, aceste candidaturi sunt un concurs la acel moment după care contracandidaţii au venit lângă mine şi m-au sprijinit. Unii au rămas consilieri, alţii şi-au văzut de treburile lor. Am rămas în relaţii bune de amiciţie, nu agreez duşmănia şi răutatea.
Succes şi pe 27 septembrie, mai ales că aveţi de finalizat o agendă plină de proiecte care vizează ridicarea nivelului de trai al fiecărui locuitor al aceste frumoase comune!
Îmi doresc să mergem, ÎMPREUNĂ, mai departe pentru a realiza proiectele pe care ni le-am asumat!
Gheorghe Dobre este primarul al cărui nume se confundă de mulţi ani cu destinele localităţii Nana, o comună frumoasă, curată, cu mulţi oameni harnici.
Consilier local în perioada 2004-2008, Gigi Dobre a devenit primar în vara anului 2008, funcţie pe care o ocupă şi în prezent. Pe 27 septembrie se prezintă din nou în faţa oamenilor, la fel de încrezător, ca şi în urmă cu 4 sau 8 ani. Cu resurse proprii, guvernamentale sau europene, comuna Nana a intrat într-un evident proces de modernizare. Pe care primarul Gigi Dobre vrea să-l continue şi în mandatul 2020 – 2024.
Iată mesajul primarului Gigi Dobre, adresat locuitorilor comunei sale de suflet, la finele celor 3 mandate deţinute şi înaintea obţinerii celui de-al 4-lea. Provocările sunt imense însă dl primar Dobre are energia, puterea, capacitatea să le facă faţă cu succes. Oamenii îi sunt apropape şi asta-l face de fiecare dată câştigător!
„Din păcate, în ultima vreme am auzit tot felul de „comentarii” absolut incorecte la adresa mea, venite din partea contracandidaţilor. Ei spun că primarul Gigi Dobre n-a făcut nimic. Greşit şi am să vă spun, oameni buni, şi de ce!
Am fost consilier local între 2004 şi 2008, în tot acest mandat am deţinut nu de puţine ori, ba dimpotrivă, şi funcţia de preşedinte de şedinţă al Consiliului Local Am fost şi locţiitor al celorlalţi consilier mai în vârstă care nu puteau duce la bun sfârşit un proiect. Din 2004, au început proiectele cu fonduri guvernamentale care au vizat căminul de bătrâni, podurile şi podeţele pe străzi precum parcul pentru copii.
În anul 2008, era pietruite doar 10% din drumurile din toată localitatea. Restul erau drumuri de pământ cu şleauri de nici tractoarele nu puteau circula. În acel an, am devenit primar. Am muncit enorm, obţinând finanţare pentru execuţia proiectelor menţionate mai sus, repet căminul de bătrâni, poduri şi podeţe pe străzi şi parcul pentru copii.
Pietruirea, aş vrea să ştiţi, s-a realizat cu multe eforturi, s-a muncit zi şi noapte. Până la finele anului 2012 pietruirea a fost făcută aproape 100%.
În ceea ce priveşte asfaltarea, între anii 2008-2012 , am reuşit să asfaltăm 3 km de drumuri, linia a 8-a, linia a 6-a şi traversa. Asfaltare de la biserică şi până la cimitir, până la linia a 8-a. Tot în această perioadă am reuşit:
- Realizarea staţiei de apă şi reţelei de apă pe o lungime de 3 km în localitate.
- Schimbarea relei electrice din localitate din cablu de aluminiu, cu cablu torsadat, ca pe timp de iarnă să eliminăm toate necazurile pe care le aveam în trecut când 2, 3 chiar şi 4 zile stăteam fără energie electrică.
- Realizarea stadionului;
- Realizarea pieţei din localitate;
În cel de-al doilea mandat de primar, 2012-2016, am bifat, împreuna cu echipa din Primărie şi în colaborare cu consilierii locali, alte obiective importante pentru comuna Nana. E vorba de:
- Realizarea pietruirii în proporţie de 100%. Uită cineva de noroaiele şi şleaurile din localitate? De exemplu: la Mitu Nistor, Marian Burlacu, la Stelică al lui Mitu, la Sorin Popa, unde nici tractoarele nu puteau trece?
- Centrală termică, instalaţie de încălzire şi aprovizionare cu lemne, achiziţionate din salariul de primar. Inclusiv aprovizionarea dispensarului cu lemne s-a realizat tot din salariul primarului.
- Cristelniţa din biserică şi lumânărarul de la uşa bisericii, au fost donaţiile primarului şi familiei sale.
- Finalizarea cu fonduri europene a proiectului „Reabilitare şi modernizare Şcoala Veche”.
- Renovarea grădiniţei din localitate şi dotarea cu parchet s-a făcut tot cu bani din salariul primarului.
Aş sublinia aici şi alte proiecte realizate: modernizarea iluminatului public cu lămpi economice pe led şi reabilitarea Casei Agronomului; Pentru securitatea localităţii au fost plasate 8 camere de supraveghere, demarând astfel lupta pentru eliminarea furturilor şi a infractorilor de pe raza comunei noastre.
Merg mai departe şi vă spun că în mandatul 2016 – 2020, cu fonduri proprii am reuşit să dotăm comuna cu alte 8 camere de supraveghere, în total 16, cu cele montate anterior. În prezent toate intrările şi ieşirile din localitate sunt supravegheate non-stop prin aceste camere.
Iată şi lista proiectelor iniţiate cu fonduri guvernamentale, finanţarea realizându-se în perioada 2017 – 2019:
- Reabilitarea şi modernizarea Şcolii P+1, la standarde cum în multe alte localităţi nu există. Recepţie a avut loc înainte de începerea anului şcolar.
- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea dispensarului uman cu două cabinete: unul de fizioterapie şi al doilea stomatologie.
- Asfaltarea şi modernizarea drumurilor pe o lungime de pe 8 km- proiect la care s-a făcut şi recepţia.
- Teren de sport şi loc de joacă în curtea şcolii - proiect realizat cu fonduri proprii.
- Dotarea Primăriei cu un buldoexcavator şi cu un tractor cu remorcă, tot din fonduri proprii;
Aceste realizări necesită întreţinere, activitate dusă în permanenţă de conducerea primăriei.
Nu trebuie uitată, de asemenea, împrejmuirea cimitirului cu plasă de galvan.
În 2016 au fost alocaţi 3 mii lei pentru reabilitarea Casei parohiale. În anul 2020, am alocat suma de 35 mii lei pentru reabilitarea bisericii din localitate.
Aprovizionarea cu lemne de foc la şcoală, dispensar şi biserică s-a făcut mereu cu bani din surse proprii.
De asemenea nu trebuie uitate eforturile pe care le-am făcut în perioada gripei porcine, eforturi care au asigurat liniştea în localitate.
De asemenea am făcut tot ce era omeneşte posibil pentru aprovizionarea cu peste 2.000 de măşti de protecţie din fonduri proprii la apariţia noului coronavirus COVID-ului 19 şi supravegherea în permanenţă a situaţiei, împreună cu dna. dr. Seinucă.
De la vis la realitate. Drumul Judeţean 402 a fost asfaltat în procent de 90% până la această dată. Primarul localităţii Nana împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi şi echipa dumnealui au făcut posibilă execuţia acestui proiect. Din punctul meu de vedere şi nu numai, o mare realizare pentru comuna Nana!
Aş vrea să vă aduc la cunoştinţă şi proiectele ce urmează să primească finanţare din fonduri guvernamentale: asfaltarea şi modernizarea drumurilor din localitate pe alţi 8 km. Cu aceasta se încheie asfaltarea în toată localitatea. Realizarea şi modernizarea trotuarelor în localitate, este un alt obiectiv pentru care vom primi fonduri guvernamentale.
Proiect cu fonduri europene: aprovizionarea localităţii cu gaze. Avem în vedere introducerea de reţele de internet şi televiziune prin cablu.
Nana este singura localitate cu cel mai mic preţ la gunoi din judeţ!
Nu trebuie să uite nimeni iernile grele din 2010 până în 2018 când deszăpezirea localităţii a fost făcută cu utilaje din proprietatea primarului, fără bani!
Stimaţi contracandidaţi, în ce viaţă aţi putea face aceste lucruri?
Tinerii trebuie să reţină că Primăria nu este un loc de joacă. Primăria este locul unde există toate documentele posibile ale cetăţenilor din localitate şi care trebuie supravegheate permanent. Primăria nu este un club de noapte şi nici bar de zi! V-aţi asuma vreodată?
Dragi contracandidaţi, tineri dar şi în vârstă, dar în special celui tânăr mă adresez: Nu mai spune poveşti! Nu mai spune că ai un loc de muncă! Nu mai spune că eşti antreprenor! Sunt poveşti cu care nu poţi adormi pe nimeni. La o întâlnire în gospodăria unei familii de romi, contracandidatul meu mai tânăr a avut discursuri peste discursuri după care a plecat. Nu înţeleg de ce nu a fost cu echipa. Revenit la sediul partidului, a fost întrebat cum s-a descurcat şi a spus cirez „Foarte bine, pe ăştia îi faci din vorbe!” Credeţi ce doriţi! Dragă tinere, ai uitat să le spui un lucru, că tu trăieşti cu adevărat din pensia bunicii. Nu că ai avea un loc de muncă. E posibil să nu-ţi placă munca?
Celorlalţi contracandidaţi, le transmit că mai au multe de învăţat. Şi nu uitaţi:
„Cum merg eu călare, voi nici pe jos nu puteţi!”
Îl cunosc pe domnul preşedinte, Vasile Iliuţă de 10 ani. Primar al comunei Vîlcelele, deputat , în mandatul 2012 – 2016, după care 4 ani preşedinte al Consiliului Judeţean Călăraşi. Am fost şi suntem foarte buni prieteni. Cu dumnealui, în calitate de preşedinte al CJ Călăraşi, comunei noastre i s-au alocat fonduri pentru cofinanţarea acestor proiecte, inclusiv pentru realizarea proiectului DJ 402! Dl. Iliuţă este un prieten adevărat, un sprijin real al localităţi noastre care merită din toată inima foarte multe voturi!
Dragi concetăţeni ai localităţii Nana, sunteţi oameni cu care, din bătrâni, am cunoscut binele şi răul, vremea bună şi vremea rea şi nu v-aţi dat bătuţi. M-aş bucura ca şi de această dată să faceţi la fel.
Îmi doresc să mergem, ÎMPREUNĂ, mai departe pentru a realiza proiectele expuse anterior. Vă asigură că vă rămân acelaşi prieten de până acum.
Vă doresc multă sănătate şi bucurii familiilor dumnevoastră şi vă mulţumesc foarte mult pentru încrederea acordată.
Este valabil ceea ce spun pentru noi, toţi.
Marele Nicolae Iorga spunea: „Cine uită, nu merită!”
Lista de candidaţi propusă de PSD pentru Consiliul Local al comunei NANA
- Samuilă Neta – inginer agronom
- Dobre F. Gheorghe – tehnician zootehnist
- Manea Dumitru – electrician
- Doneanu Ion – agent poştal
- Pripas Dumitru – pensionar
- Comănescu Marian – viceprimar
- Camburu Marius Valentin – personal clewric
- Zamfir Gheorghe – muncitor necalificat
- Manea Gheorghe – pensionar
- Panduru Georgeta Neluţa – profesor învăţător primar şi preşcolar
- Marinescu Florica – lucrător comercial
- Dumitrache Georgiana – lucrător comercial
- Stancu Ştefana - casnică