Primarul comunei Roseţi, Nicolae Rîjnoveanu a demarat demult o luptă contracronometru cu sine însuşi. Ar da şi o „avere” pentru câţiva ani de „tinereţe” în plus ca să-şi continue munca de modernizare a comunei pe care o iubeşte necondiţionat.
Am citit pe facebook, domnule primar, sunt oameni din alte localităţi care vă solicită să deveniţi primarul lor. Asta înseamnă că vă recunosc munca, rezultatele...
Nicolae Rîjnoveanu: Dacă aş fi avut o vârstă mai mică, măcar cu 20-25 de ani, vă spun eu că aş fi candidat pentru Călăraşi şi vă mai spun că aş fi demonstrat ce înseamnă să faci treabă în Călăraşi!
Dar aşa, la vârsta mea, vă daţi seama că sunt aproape de final şi... Dar eu ştiu ce am de făcut. Încă un mandat, ştiu ce am de făcut.
Înţeleg că vreţi să transformaţi comuna într-un cartier al unui oraş normal, civilizat, modern... Mie asta îmi lasă impresia.
Nicolae Rîjnoveanu: Credeţi că cetăţenii din mediul rural nu merită să trăiască în condiţii apropiate de cele din mediul urban? E destul. Dacă dumneavoastră aţi fi fost localnic din comuna Roseţi, şi îmi dau seama cu spiritul dumneavoastră de observaţie şi de modul cum puneţi dumneavoastră problemele, m-aţi fi admirat pentru ceea ce am făcut. Noi nu lăsam cizmele din picioare din toamnă până în primăvară, aproape de vară. Era o problemă la mine că lucram în agricultură, lucram pe şantier, vă daţi seama că picioarele mele erau obişnuite cu cizma. Dar mă gândesc la ceilalţi care aveau muncă mai mult de birou sau eu ştiu.. doamnele, copiii, bătrânii. Dar credeţi-mă am trecut acele momente, toată tinereţea mea, până când să vin aici şi să facem ceea ce s-a făcut, a fost groaznic, ce să mai discutăm. Noi ne amintim, oamenii de vârsta mea îşi amintesc de clipele când, de exemplu, plecam de acasă, agăţam cizmele la cineva în gard, mai aproape de strada General Dragalina care era pietruită, ca să putem să ieşim şi noi omeneşte pe stradă. Sau de exemplu când mergeam la şcoală găseam câte un lac şi ne spălam pantofii, dădeam noroiul de pe ei. Am uitat prea repede. Adevărul ăsta este, că orice om şi doreşte mai bine, trebuie să facem ceea ce trebuie.
E ceva ce aţi vrut să faceţi în toţi aceşti ani dar nu aţi reuşit până în momentul ăsta?
Nicolae Rîjnoveanu: Poate. N-am putut să cumpăr nişte ani de tinereţe ca să fiu mai tânăr la ora asta. Dar, în rest, am reuşit să fac aproape totul. Ceea ce mi-am propus acum..., ideea mea se potriveşte cu momentul. Aşa a fost întotdeauna.
De exemplu, acum este programul cu gazele şi într-adevăr putem să-l promovăm. Cum să rămână Rîjnoveanu mai la urmă? Nu se poate! Nu se poate, eu trebuie să mă grăbesc. Eu sunt născut mai devreme şi timpul nu-mi mai permite, trebuie să fac cât mai multe. Să las cât mai puţine de făcut celor care vin după mine. Cât mai puţin!
Punem o prinsoare că peste 3 ani o să îmi spuneţi că apar alte provocări şi aţi vrea să le demaraţi şi pe acelea?
Nicolae Rîjnoveanu: Nu cred, n-aş vrea pun acest pariu. Nu, că pe urmă deranjez pe ceilalţi care de-abia aşteaptă.
Tare mi-e teamă că ne vom vedea şi peste 3-4 ani şi o să spuneţi la fel. Am văzut şi alte posibilităţi, nu e Râjnoveanu ultimul om care..
Nicolae Rîjnoveanu: Vreţi să-mi spună ăştia Tutankhamon?
Probabil că o să vă „transferaţi” la acele localităţi unde vă vor oamenii.
Nicolae Rîjnoveanu: Nu, dacă aş putea să le dau o idee, le-aş da-o cu mare plăcere. Mai ales şi celui care ar veni să urmeze. Dar eu sper ca şi peste 4 ani să nu văd vreun PNL-ist, aici, în Roseţi, la conducerea comunei. Să fie tot PSD-işti, adică oameni de stânga care mai ţin şi cu oamenii simpli şi cu oamenii necăjiţi, cu oamenii care transpiră pentru ziua de mâine. Nu ştiu ce să mai zic, că iar mă supăr şi zic o vorbă şi n-aş vrea că iar se interpretează cu „intelectualitatea” asta. Trebuie să înţeleagă că noi, sau cei care transpiră pentru ziua de mâine îi ţinem pe toţi. Şi cam atât am vrut să spun. Nu că nu muncesc, Doamne fereşte! Intelectualitatea are rolul ei bine determinat într-o societate. Dar să revenim înainte de ’89, să ne aducem aminte care e problema. Nu era mare distanţă între unii şi alţii privind veniturile, mie mi se pare discrepanţa cam mare acum. Şi să vă mai spun ceva, chiar dacă stau să mă gândesc, distanţa între un director şi un patron aproape că e aceeaşi, ba din contră, directorul avea mai multe atribuţiuni pentru că trebuia să răspundă şi unor instructori nepricepuţi de la partid. Aşa era atunci, acum nu mai răspunde în faţa nimănui, răspunde numai în faţa buzunarului lui. Şi când mă gândesc că ai 4 angajaţi... tu maşină şi vilă, copiii, la fel, soţia nu munceşte, toţi nu muncesc. De unde atâta plus valoare, domnule?
Mie, nu ştiu de ce, dar mi se pare aberantă situaţia. Dar asta e o altă mâncare de peşte şi nu vreau iar să-mi pun în cap pe toată lumea. Nu are rost.
Suntem în prag de campanie, domnule primar. Se vor ascuţi să spunem vorbele grele. Ce le-aţi spune de acum contracandidaţilor dar şi oamenilor care sunt aşteptaţi la urne pe 27 septembrie.
Nicolae Rîjnoveanu: Contracandidaţilor le urez succes pentru că asta este situaţia. Asta este viaţa. Ei se găsesc în momentul când ne pot împroşca cu noroi pe toţi cei care am făcut câte ceva în localităţile noastre. Într-adevăr, asta e sarcina lor. Noi îi înţelegem, asta e. Iar noi trebuie să demonstrăm că am făcut ce trebuia să facem şi că avem de gând să facem în continuare ceea ce vor cetăţenii din comuna noastră, sau din comunele lor. Asta e situaţia!
Ce ar trebui să reţină cetăţeanul din această dispută de idei?
Nicolae Rîjnoveanu: Eu vorbesc de cetăţeanul din comuna Roseţi. Şi, să vă spun ceva, am o mare încredere în puterea de apreciere a cetăţeanului din comuna Roseţi. Reţineţi! Am o încredere extraordinară în modul cum cântăresc problemele aceşti oameni din Roseţi.
Pot să despartă binele de rău...
Nicolae Rîjnoveanu: Fără discuţii. Şi vă mai spun eu, contracandidaţii mei au mai primit o dată o palmă. Acum vor primi şi un pumn mai zdravăn. Dar aştept, deocamdată. Oamenii din Roseţi ştiu ce au de făcut. Ei ştiu cine este alături de ei şi cine este în stare să mai facă ceva în comuna asta. Fără discuţii! Eu am mare încredere în ei. Am demonstrat în atâţia ani, şi ei mi-au demonstrat că sunt alături de mine. Că ştim ce avem de făcut pentru comuna noastră.
Sunt totuşi atâţia ani, le-aţi fi putut înşela aşteptările.
Nicolae Rîjnoveanu: De ce să le înşel aşteptările când beneficiez şi eu ca şi ei de rezultatele muncii noastre. Nu? Şi parcă atunci când vine cineva şi te apreciază pentru ce ai făcut şi mai ales oameni străini, din afară, într-adevăr parcă îţi dă aripi acest lucru. Aşa gândesc eu iar cetăţenii din comuna Roseţi se mândresc că sunt roseţeni!
Mulţumesc.