Cel puţin 4 obiective majore ar trebui să-i dea insomnii noului preşedinte interimar al PSD Călăraşi, Iulian Iacomi, asta dacă nu cumva primarul oraşului Lehliu Gară nu se va „răzgândi” între timp şi va părăsi, intempestiv, această „poziţie” obţinută cu largul concurs al Centrului, aşa cum a procedat şi în urmă cu vreo 2 ani când a spus „pas” funcţiei de deputat după nici 6 luni de la preluare. Deşi nu-l pusese nimeni cu forţa pe listă. Ba, dimpotrivă!
În acest an, agenda electorală cuprinde alegerile europarlamentare (mai) şi respectiv cele prezidenţiale (noiembrie) iar în 2020, pe cele locale (iunie) şi parlamentare (decembrie). Mize grele, uriaşe care ar trebui să dea mari bătăi de cap interimarului Iacomi. PSD nu-i doar un simplu jucător pe această scenă. Noblesse oblige!
Şi cum omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car, Iulian Iacomi va trebui prin hăţişul de probleme curente dar şi provocări de genul celor enumerate mai sus să identifice şi soluţiile câştigătoare pentru Primăria Călăraşi, respectiv Consiliul Judeţean, instituţii publice locale de anvergură pe care PSD nu le-a mai câştigat din 2000.
Dar, vorba lui Marius Dulce, PSD, la Călăraşi, n-a dus niciodată lipsă de candidaţi ci de...câştigători.
De data asta, realitatea pare să-l contrazică până şi pe Dulce. La o primă evaluare a potenţialilor adversari ai lui Drăgulin (desigur, dacă va rămâne el unicatul PNL-ului!) din tabăra PSD, lume multă, oameni prea puţini. În afara lui Marius Dulce, fost candidat şi în 2016, care şi-a exprimat public, prin intermediul www.arenamedia.ro, intenţia de a fi din nou candidatul partidului pentru funcţia de primar, se întrevede destul de greu vreun alt „muşteriu”.
Iacomi ar putea apela la bunul său prieten, Ninel Ţifrea, şeful finanţelor publice judeţene, însă experienţa suferită de acesta în 2008, nu cred că l-ar putea readuce în postura de candidat. Omul a trăit atunci o experienţă total nefericită în condiţiile în care proprii săi colegi de partid îi erau prieteni în faţă şi adversari la spate, susţinându-l, la acea vreme pe adversarul lui direct, Nicolae Dragu, omul PNL-ului. N-o să-i mai nominalizez aici pentru că-i ştie şi Ţifrea prea bine!
Alte nume vehiculate în partid anul trecut erau cele ale lui Marian Ichim (consilier judeţean), George Chiriţă (consilier judeţean) ori Alexandru Chiriţă (consilier local) însă e greu dacă nu cumva chiar imposibil de crezut că Iacomi le va lua în calcul.
O altă soluţie ar putea fi unul din cei doi parlamentari care se identifică într-adevăr cu Călăraşiul: senatoarea Roxana Paţurcă şi deputatul Sorin Vrăjitoru. Prima e interesată mai degrabă de o carieră parlamentară, deci mi-e greu să cred că şi „împinsă” de la spate ar accepta. În ceea ce-l priveşte pe Sorin Vrăjitoru şi aici lucrurile sunt clare. A început o muncă importantă în Parlament pe care vrea s-o ducă la bun sfârşit. Ambii pot deveni desigur potenţiali candidaţi dar aşa cum spunea Dulce, partidul are nevoie de câştigători. Oameni care să-şi dorească enorm să lucreze pentru o comunitate mare, grea, condusă cu multe erori de vreo 15 ani de o administraţie liberală mediocră, „campioană” la promisiune dar „corigentă” la realizări.
Desigur o variantă pentru PSD ar fi şi un candidat de „import” dar de unde să-l iei? Pe cine să mai ademeneşti în condiţiile în care există „pe piaţă” o evidentă penurie de oameni serioşi, responsabili, cumpătaţi care nu fac afaceri cu Primăria, familiarizaţi cu legislaţia din domeniu, care nu doar să identifice ci să şi rezolve problemele oamenilor? Şi în plus, dispuşi “să plătească” cu zâmbetul pe buze şi împrumuturile lui Drăgulin, estimate la circa 670 de miliarde de lei vechi, plătibile în vreo 2-3 mandate nu înainte de a-i reproşa acestuia starea măcar discutabilă dacă nu chiar deplorabilă în care se află Călăraşiul!
Oricum primăria municipiului reşedinţă de judeţ nu se câşţigă stand la “căldurică”, criticându-ţi “părinteşte” adversarul!
Dincolo de aparenţe, e limpede că problema există şi riscă să se acutizeze dacă nu va fi identificată în timp util soluţia. Câştigătoare! Altfel, PSD va continua să se uite la această funcţie cu jind încă 4 ani, lărgind şi mai mult orizontul de timp de la ultima sa victorie, mai exact din iunie 2000 iar Iacomi îşi va trece şi el numele pe lista iluştrilor conducători care au transformat PSD-ul în partid de mâna a 2-a
Într-o oarecare măsură, o problemă similară întâmpină PSD şi în ceea ce priveşte Consiliul Judeţean. Doar că aici viitorul preşedinte va fi ales din rândul consilierilor judeţeni. Domnul Iacomi, dacă vizează o astfel de demnitate publică, şi-ar maximiza şansele dacă va reuşi să ducă PSD nu doar pe primul loc ci şi în postura de a negocia până la ultimul vot cu partidele mici care vor accede în CJ. Altfel riscă să trăiască aceeaşi dramă din 2004 când PSD deşi câştigase alegerile locale n-a reuşit să câştige şi Executiv Consiliului Judeţean. Din vanitate, din prostie, sau din ambele la un loc! Şi ar mai fi ceva. Va trebui încă de mâine să arate cu degetul spre administraţia liberală, condusă de Iliuţă. E un lux? Îndrăzneşte să crezi, domnule Iacomi!