C. Pandea: Este important să ne informăm corect cu privire la OUG nr.13/2017

cip 3 febÎntr-o declaraţie făcută pentru Arena Media, liderul PSD Călăraşi, Ciprian Pandea susţine că “Este important să ne informăm corect cu privire la OUG nr.13/2017, prin care se modifică Codul penal, singura ordonanță adoptată de Guvern, care s-a publicat în Monitorul Oficial” oferind şi câteva argumente în acest sens. Iată mai jos despre ce este vorba

“Referitor la infracțiunea de abuz in serviciu este important să înțelegem că această infracțiune este în actualul Cod penal în forma adoptată prin Codul penal de la 1969. Din aceasta perspectivă, se impunea modificarea acestei infracțiuni, astfel cum a menționat Curtea Constituțională cu ocazia soluționării excepției de neconstituționalitate, CEDO, Comisia de la Veneția.

În Europa, din 50 de state doar 12 state sancționează infracțiunea de abuz în serviciu cu închisoarea, restul NU SANCȚIONEAZĂ. În SUA NU este incriminată INFRACȚIUNEA DE ABUZ ÎN SERVICIU. Cu alte cuvinte, nu există această infracțiune în legislația lor.

Despre necesitatea sancționării acestei infracțiuni, în România, fostul preşedinte al Curții Constituționale a arătat că:

- stabilirea și definirea infracțiunilor reprezintă opțiunea exclusivă a legiuitorului.

- Nu este nici treaba judecătorului ordinar, nici treaba judecătorilor de la CCR să spună dacă o faptă trebuie sau nu incriminată. (...)

Nu se poate susține altceva, câtă vreme unul din principiile care se aplică într-un stat democratic este acela al separaţiei puterilor în stat. NU este admisibil ca puterea judecătorească să intervină sau să influențeze actul de legiferare și nici Președintele statul, care are rolul de mediator, sau așa scrie în Constituția României - Legea fundamentală a țării.

Referitor la graţiere, Ministrul Justiției a depus Proiectul de lege la Parlament și poate suferi modificări. NU a fost publicat în Monitorul Oficial, NU a intrat în vigoare!

Referitor la grațiere, este important să avem în vedere deciziile CEDO prin care România a fost condamnată și numărul sesizărilor pe rolul acesteia, existând riscul pronunțării unei HOTĂRÂRI PILOT prin care România să fie obligată la măsuri concrete, drastice și la plata unor sume fabuloase.

De altfel, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului a recomandat României să urmeze exemplul Italiei care printre măsuri a adoptat și grațierea la toate pedepsele indiferent de fapta săvârșită.

În ceea ce priveşte răspunsul la întrebarea DE CE OUG? DE CE GRABA ASTA?

Pentru că drepturile şi libertatile oamenilor nu se negociază. Atât timp cât ele au fost încălcate, iar CCR a avut decizii care subliniau aceste probleme, era responsabilitatea guvernului de a rezolva urgent această situaţie! E vorba de principiu. Nu putem încălca drepturile nimănui. Nici măcar pentru o secundă!” a spus Ciprian Pandea.

 

Ce Decizii ale CCR care au foat preluate în OUG 13

DECIZIA Nr. 586 din 13 septembrie 2016

Curtea a reținut că dispozițiile art.25 alin.(5) din Codul de procedură penală, cu referire la art.16 alin.(1) lit.f) din același cod, în situația încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, încalcă per se dreptul fundamental la un proces echitabil, fiind, astfel, contrare prevederilor art.21 alin.(3) din Constituție (accesul liber la justiţie) și art.6 din Convenție.

DECIZIA Nr. 614 din 4 octombrie 2016

Curtea constată că dispozițiile art.2151 alin.(2) din Codul de procedură penală nu respectă prevederile art.23 alin.(1) din Constituție referitoare la libertatea individuală, dar și dispozițiile constituționale ale art.25 (libera circulaţie), art.26 (viaţa intimă, familială şi privată), art.39 (libertatea întrunirilor), art.41 (dreptul la muncă şi protecţie socială a muncii) și, respectiv, art.45 (libertatea economică).

DECIZIA Nr. 603 din 6 octombrie 2015

Curtea constată că incriminarea conflictului de interese în mediul privat reprezintă o încălcare nejustificată a libertății economice și a dreptului la muncă al persoanelor care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în cadrul oricărei persoane juridice, drepturi fundamentale prevăzute la art.41 (dreptul la muncă şi protecţie socială a muncii) și, respectiv, art.45 (libertatea economică).

DECIZIA Nr.732 din 16 decembrie 2014

Curtea constată că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice” din cuprinsul dispozițiilor art.336 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât aduce atingere prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitor la principiul respectării legilor și ale art.20 referitor la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art.7 paragraful 1 referitor la legalitatea incriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

DECIZIA Nr. 405 din 15 iunie 2016

Curtea constată că dispozițiile criticate încalcă prevederile art.1 alin.(4) și (5) din Constituție prin faptul că permit configurarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de abuz în serviciu prin activitatea altor organe, altele decât Parlament sau Guvern.

 

Reglementările adoptate de Guvernul Grindeanu, prin Ordonanță de Urgență, care modifică anumite articole din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală sunt efecte ale unor decizii ale Curții Constituţionale prin care au fost declarate neconstituționale mai multe articole din legislaţia penală.