Pe 11 septembrie 2018, doi deputaţi PNL, Robert-Ionatan Sighiartău (foto) şi Dumitru Mihăilescul au depus în numele altor 35 de colegi de-ai lor Propunerea legislativă pentru completarea alin (1) al art. 3 din Legea 61 / 1993 privind alocaţia de stat pentru copii. Bine, au fost atât de deştepţi că, în loc s-o depună la Senat, prima cameră sesizată, au mers cu ea la braţ la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor. Dacă vă interesează, printre iniţiatori figurează şi deputatul de Călăraşi Cătălin Predoiu. Asta ca să ştiţi că omu’ e „viu” şi lucrează în Parlament pentru voi, cei care l-aţi votat dar pe care nu l-aţi mai văzut călcând prin oraş chit că vă e dor de el.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii 61 / 1993 privind alocaţia de stat pentru copii astfel încât începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii să se majoreze anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei.
Propunerea respectivă a picat luni la Senat, în plen, 62 de senatori votând pentru respingere, 32 pentru aprobare, consemnându-se şi 2 abţineri. Pe lista celor care au votat împotrivă s-ar afla şi senatoarea PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, înfierată cu mânie proletară că „A votat împotrivă / Iar iniţiativa a fost respinsă” . Evident, preţioasa informaţie a ajuns pe facebook, parlamentarul călărăşean fiind făcut ferfeniţă de internauţi. Tone de jigniri, flegme şi înjurături s-au revărsat la adresa ei. Manipularea PNL a dat roade având în vedere isteria creată.
Dar să vedem, în continuare, de ce au manipulat cu neruşinare liberalii pe marginea unui subiect, desigur, extrem de sensibil: majorarea alocaţiei de stat a copiilor!
Păi, potrivit dispoziţiilor articolului 31 din Legea 24 / 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată cu modificările şi completările ulterioare era necesar ca Expunerea de motive să conţină prezentarea impactului financiar „asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent cât şi pe termen lung (5 ani) inclusiv informaţii cu privire la cheltuieli şi venituri.” se arată în punctul de vedere al Guvernului.
Mai departe. Prin iniţiativa legislativă s-a urmărit majorarea alocaţiei de stat pentru copii pentru a se ajunge oarecum la standardele UE, însă nu s-a avut în vedere faptul că rata medie anuală a inflaţiei poate să fie şi negativă, nu doar pozitivă. Cuuuum? Aşaaaa cevaaaaa? Să nu fi ştiut băieţii deştepţi de la PNL de o astfel de „ipoteză” de lucru? Păi, s-a întâmplat la finalul anului 2016 când rata anuală a inflaţiei a fost de minus 0,5%, fiind al doilea an la rând când rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori negative. Or, în Expunerea de motive se menţionează ca primă măsură „ajustarea valorii alocaţiei cu indicele anual al inflaţiei pentru a menţine suma la această valoare de piaţă, cu alte cuvinte să nu scadă”. Zău aşa, cum s-ar fi mărit alocaţia cu o rată anuală negativă?
Cei care au sărit ca arşi pe facebook, ar trebui să ştie că alocaţia de stat pentru copii se acordă în cuantumurile prevăzute de Legea 61 / 1993 şi se raportează la Indicatorul Social de Referinţă. Astfel în art. 3 alin (1), lit a), b) şi c) din Legea 61 / 2003 este stabilit cuantumul alocaţiei de stat, raportat la Indicatorul Social de Referinţă pentru cele 3 categorii cărora li se acordă şi anume:
a) 0,4 ISR pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani (sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap)
b) 0,68 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, precum şi pentru tinerii prevăzuţi la art. 1, alin. 3
c) 0,44 ISR pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap, conform prevederilor art. 58 alin (1) din Legea 448 / 2006
În acest sens, se mai arată în punctul de vedere al Guvernului „completarea art. 3 alin (1) cu o nouă literă, lit. d) conferă neclaritate şi imprevizibilitate textului, cerinţă obligatorie în redactarea actelor normative prevăzute de art. 8 din Legea 24 / 2000, deoarece dispoziţiile acestuia fac referire la modalităţile de calcul al cuantumului alocaţiei de stat.”
Mai departe. Potrivit art. 127 alin 2 din Legea 76 / 2002, valoarea ISR se poate modifica prin Hotărâre de Guvern în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat an / an anterior.
Prin urmare, completarea Legii 61 / 1993, în sensul celor propuse prin iniţiativa legislativă ar fi trebuit să presupună mai întâi stabilirea unor cuantumuri fixe ale alocaţiei de stat şi apoi modalităţi de actualizare. Ştiu, e greu pentru manipulatorii de la PNL!
De asemenea, ar trebui să mai ştie aceşti băieţi populişti că media anuală a indicelui preţurilor de consum din prognoza pe termen mediu 2018 – 2022 este de 2,8% în 2019 faţă de 2018, 2,6% - 2020/2019, 2,5% - 2021/2020 şi 2,4% - 2022/2021. Din datele deţinute, impactul suplimentar faţă de cheltuielile aprobate la bugetul de stat cu această destinaţie pe anul 2018 ar fi de circa 105,5 milioane lei pe 2019, respectiv de cca 215 mil. În 2020, de cca 323 milioane în 2021 şi de cca 429 mil. Lei în 2022. Întrucât măsurile propuse prin iniţiativa legislativă implică majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat potrivit Legii 500 / 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii responsabilităţii fiscal – bugetare nr 69 / 2010 republicată, în situaţia iniţerii unor măsuri care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare, este necesar să fie prezentat atât impactul determinat de aplicarea acestor măsuri asupra veniturilor şi cheltuielile bugetare cât şi măsurile propuse în vederea compensării majorării cheltuielilor bugetare astfel încât să nu fie afectat deficitul bugetar.
E greu de priceput şi acum, nu?
Expunerea de Motive
În anul 2015, alocaţia pentru copii a fost stabilită în cuantum de 84 de lei pe lună per copil. De atunci nu s-a mai intervenit sub nicio formă pentru a ajusta în vreun fel valoarea alocaţiei indiferent de evoluţia preţurilor şi a inflaţiei. Se poate remarca faptul că ajutorul bănesc real pe care-l primesc copiii şi tinerii din România s-a diminuat în ultimii 2 ani. din cauza inflaţiei şi a atins cifra de 5,2% în 2018. Creşterea continua a preţurilor la majoritatea produselor se reflect în cheltuielile zilnice ale tuturor.
În acelaşi timp, România înregistrează annual o creştere economică de care în mod firesc trebuie să beneficieze toate categoriile sociale, inclusive copiii şi tinerii. Sigur că nicio dublare a cuantumului alocaţiei nu ne apropie imediat de ceea ce se întâmplă pozitiv în aproape toate ţările Uniunii Europene. O primă măsură necesară este ajustarea valorii alocaţiei cu indicele annual de inflaţie pentru a menţine suma la această valoare de piaţă, cu alte cuvinte să nu scadă.
Pentru ameliorarea acestei situaţii injuste la adresa copiilor şi tinerilor măsura este esenţială şi de impact.
Iniţiatori,
Robert – Ionatan Sighiartău – Deputat PNL
Dumitru Mihăilescul – Deputat PNL
Sursa foto Ziar de Bistriţa