Liderul interimar al PNL Călărași, Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, deschide lista organizației județene pentru Camera Deputaților. În prima parte a interviului, Emil Dumitru vorbește despre realizările Guvernului Orban într-un an de criză sanitară care a generat și o criză economică. În plus, prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență, Dumitru susține că județul Călărași ar putea beneficia de investiții de 550 de milioane de euro în reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigații.
Domnule Dumitru, foarte puţine zile ne mai despart de data desfăşurării alegerilor parlamentare. O provocare majoră pentru dumneavoastră, în dublă calitate: de preşedinte al organizaţiei judeţene, respectiv de candidat pentru Camera Deputaţilor. Ce aşteptări aveţi de la ziua de 6 decembrie?
Emil Dumitru: În primul rând, Emil Dumitru a venit la Călăraşi pentru că s-a întors acasă. Sunt călărăşean, din Chiselet, sunt secretar de stat în Guvernul Orban. A trebuit să împart responsabilităţile de campanie cu cea de membru al Guvernului. Am încercat, în toată perioada asta, să gestionăm o situaţie care dincolo de partea politică ne preocupă sănătatea oamenilor. Am luat măsuri care au fost nu neapărat populare în rândul cetăţenilor dar vom vedea în zilele următoare că s-a stabilizat creşterea epidemiologică pe pandemie şi a trebuit să facem lucruri într-un mod accelerat ţinând cont de faptul că n-au fost făcute, cel puţin în zona de sănătate, de 30 de ani. Avem un sistem de sănătate care are nevoie de investiţii masive, avem nevoie de o regândire a sistemului de sănătate pentru că e unul centralizat, bazat pe nişte spitale vechi care nu sunt funcţionale în totalitate şi aici vă pot da un exemplu relevant pentru cei care vă citesc. Am dotat spitalele cu 3.065 de paturi şi cu încă 2.552de ventilatoare, plus 2.756 de monitoare. Practic, am crescut în 2020, un an greu încercat pentru economia României, cu 73% capacitatea ATI.
Din perspectiva Partidului Naţional Liberal, ceea ce am putut să facem este ca din cele 8 spitale regionale pe care, mă rog, în 2016, prin nişte slide-uri frumoase, Dragnea şi Dăncilă le prezentau românilor ca fiind o soluţie de modernizare a sistemului sanitar, noi am reuşit, pentru 3 dintre ele, să semnăm şi contractele şi să începem şi execuţia de lucrări. Şi aici mă refer la Spitalul Regional Iaşi unde sunt 143 mil. de euro pentru a demara construcţia, Spitalul Regional din Craiova, observaţi că noi nu facem diferenţe în raport de coloratura politică a judeţului pentru că nevoia oamenilor e dincolo de opţiunea politică, valoarea investiţiei - 2,85 miliarde lei, iar termenul de execuţie e de aproximativ 104 luni. La Cluj Napoca de asemenea, plus la Sibiu prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) autorităţile de acolo sunt pregătite să depună un proiect pentru construirea unui spital regional.
Sunt lucruri pe care le-am făcut, într-o perioadă scurtă iar alegătorii vor judeca dacă am procedat corect. Este o situaţie foarte complicată, şi nu doar pentru România. Vedeţi că state mult mai bine pregătite din punct de vedere al sistemului medical n-au făcut faţă. Şi readuc întotdeauna în atenţia publicului, Italia care la începutul pandemiei nu a mai făcut faţă şi pur şi simplu. Au murit foarte mulţi oameni, zece mii, în primul val doar pentru că sistemul medical a colapsat. Lucrul ăsta nu trebuie să se întâmple şi din punctul ăsta de vedere avem responsabilitatea guvernării. Suntem un partid care ne-am asumat guvernarea într-o perioadă nu favorabilă, nu pe creştere economică dar care trebuie să ducă România la un alt nivel, nu unul de promiscuitate şi de demagogie ci la un nivel de dezvoltare în care să putem, indiferent de opţiunile politice, să ne dorim să rămânem aici, acasă.
De fapt, asta înseamnă să faci politică, să fii un om responsabil şi să vii cu proiecte viabile, nu doar să faci cercetări sociologice, pe comportamente de vot, şi o dată la 4 ani să-i minţi pe români, să-i manipulezi doar pentru că din cercetările sociologice vezi că se susţine minciuna. De asta am răspuns aşa mai lung la întrebare.
Campania electorală pe care PNL a făcut-o până-n prezent a fost una bazată pe soluţii, pe proiecte, pe chestiuni care privesc agenda cetăţeanului şi obiectivul nostru major este să aducem cât mai multe fonduri în judeţul Călăraşi. Fie că vorbim de fonduri naţionale, fie că vorbim de fonduri europene, judeţul ăsta care e amplasat strategic şi cu resurse trebuie să treacă de la faza de judeţ cu potenţialm la un judeţ care cu adevărat să se modernizeze, să se dezvolte.
Facem o campanie în care nu ne atacăm adversarii chiar dacă au început în ultimele zile câteva atacuri. Avem o listă de candidaţi a cărei medie de vârstă e de 37 de ani.
Asta vroiam să vă întreb. Cum evaluaţi echipa asta de candidaţi propusă de PNL Călăraşi?
Emil Dumitru: Am o echipă de care sunt mândru, o echipă de care sunt mândri călărăşenii pentru că toţi sunt din Călăraşi. Eu sunt din Chiselet, Ciprian Pandea e din Ştefan cel Mare, Cristi Iorga e din Căscioarele, ceilalţi candidaţi sunt din Călăraşi. Toţi suntem aici, ne întoarcem acasă, aici. Nu ne luăm un mandat de parlamentar după care uităm de judeţul în care am candidat. Este foarte important, în primul rând noi ne-am asumat ca nişte oameni responsabili ca o dată la 6 luni să facem întâlniri cu oamenii ca să le spunem ce-am făcut, cât am putut să facem şi ce ne-am asumat în campania electorală. Un obiectiv major al meu este să încercăm şi să reuşim să facem 10 dispensare, 10 centre sanitare multifuncţionale pe care să le putem pune la dispoziţia oamenilor pentru că primul ajutor, tratamentul de bază nu trebuie să se concentreze la nişte spitale care oricum sunt vechi şi care nu pot face faţă.
Avem şi exemple de la primarii noştri liberali unde au reuşit să facă lucrul ăsta. Asta din perspectiva sănătăţii şi eu mi-aş dori indiferent de primar, de coloratură politică, aceste proiecte pe care noi le promovăm în spaţiul public şi avem, Slavă Domnului!, 690 de milioane de euro, bani la dispoziţie de la anul, din fonduri europene pentru construcţia unor astfel de dispensare. Este la fel de important să înțelegem că trebuie să cooptăm medici în mediul rural. Persoanele vârstnice se duc la spital atunci când e absolută nevoie, ori analizele care sunt recomandate a fi făcute o dată la 6 luni, trebuie făcute acolo, în localitate.
Recent Guvernul a lansat Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și aș vrea să ne spuneți mai multe despre domeniul agriculturii, un domeniu pe care-l coordonați de la vârful Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Concret, câte investiții ar fi posibile cu bani europeni, prin intermediul PNRR?
Emil Dumitru: În PNRR, pe agricultură avem alocați 6,5 miliarde euro. Din această sumă, 3,4 miliarde euro sunt pentru reabilitarea infrastructurii de irigații. Și aici vreau să vorbesc de județul Călărași, județul meu. Am pus presiune pe ANIF să termine Notele Conceptuale pentru 13 amenajări de irigații și tot atâtea amenajări de desecare și drenaj iar investiția totală este estimată, pentru jud. Călărași, la 550 de milioane de euro, repet, din suma totală de 3,4 miliarde euro. Ca să fac o paralelă cu guvernul socialist care a guvernat România în perioada 2017-2019, acesta a reușit să cheltuiască din acel vestit program de irigații 125 de milioane de euro. Noi am suplimentat în 2020 cu 45 de milioane de euro, deci în total 170 de milioane de euro. Iar dacă mă refer strict la jud. Călărași constatăm că la o singură amenajare de irigații s-a început modernizarea, cea de la Gălățui, în care s-au modernizat plutitoarele iar un segment de canal s-a impermeabilizat pe 12 km. Foarte puțin și din acest punct de vedere nu doar fermierii cu o anumită orientare politică trebuie să beneficieze de apă pentru irigații ci toți fermierii din județul Călărași, motiv pentru care anul acesta cu niște eforturi minime am reușit să redeschidem stații de pompare uitate de lume din 1992, 2001 sau 2004. Am redeschis Sultana, Făurei, Modelu, Jegălia și repomparea de la Jegălia la baza terasei. Au fost cheltuieli de 120 de mii de lei, de 240 de mii de lei, adică sume nesemnificative. A ținut de management și de voința celui care, vremelnic, coordona activitatea ANIF-ului.
Am constatat că agricultura din județul Călărași e o agricultură meteodependentă și riscăm din cauza schimbărilor climatice să pierdem din piața agricolă fermierii care au vrut să se doteze, să fie performanți și acum sunt într-o situație foarte grea. Guvernul a fost solidar, a alocat 850 de milioane de lei, despăgubiri la secetă. Suntem la 92%, avansuri acordate pe jud. Călărași, undeva la 53 de milioane de euro. Am plătit inclusiv cei din teledetecție. Sunt lucruri pe care le-am făcut dar nu sunt suficiente. Trebuie să venim și cu componenta de perdele forestiere, cu zona asta de consolidare a producătorului în lanțul valoric, să-i asociem pe fermieri.
Atunci când am venit la minister n-am găsit un document scris, legat de negocierea ce urma să aibă loc în februarie, la Bruxelles, unde am participat alături de președintele României și am adus în țară 21,6 miliarde euro plus contribuția României, asta înseamnă 24 de miliarde de euro pentru agricultura României. Sunt bucuros că am putut să particip în mod activ ca să aducem acești bani care li se cuvin fermierilor. A fost obligația mea, repet, n-a fost o facilitate pe care am făcut-o și pe care, dacă vom ști să-i utilizăm inteligent de data asta, că mie nu-mi place termenul de absorbție, trebuie să investim acești bani europeni ca să dezvoltăm agricultura și să nu mai mâncăm din import. Dacă ne uităm în balanța comercială, pe mâncare, constatăm că avem un deficit de 1 miliard de euro, ceea ce e inadmisibil ca românul să pună în coșul zilnic mâncare din import și în special carne. Este rușinos că se întâmplă așa ceva.
Ca să tragem o linie, sunt lucruri pe care le-am făcut și de care românii trebuie să audă prin intermediul dvs. Românii trebuie să știe că inclusiv în perioada cea mai grea, aprilie – august 2020, când am avut 1,4 milioane de români care au suferit ca urmare a restricțiilor, au primit șomaj tehnic iar costul a fost de 4,9 miliarde lei, bani pe care Guvernul Orban i-a plătit angajatorilor. Și era normal să fie așa. Și eu cred, inclusiv datele pe care noi azi le avem la dispoziție ne arată acest lucru, că am crescut, e adevărat nu cu foarte mult, doar 7000, numărul locurilor de muncă în perioada de criză. Asta ne arată că investițiile vor genera locuri de muncă, va genera dezvoltare.
Mulțumesc.
La comanda Partidului Național Liberal Filiala Călărași
Executat: SC Total Media SRL
CUI mandatar: 11200025