Pe 14 aprilie a.c., senatorul PSD de Călăraşi, Nicuşor Cionoiu a transmis ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă interpelarea având ca obiect „Îmbunătățirea condițiilor de navigație între gura de intrare de la Dunăre pe brațul Borcea și Portul Călărași”.
Iată ce răspuns a primit parlamentarul călărăşean
„Stimate domnule senator
Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Senat și înregistrată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul cu nr. 2908/DRP/2021, având ca obiect: "îmbunătățirea condițiilor de navigație între gura de intrare de Ia Dunăre pe Brațul Borcea și Portul Călărași”, vă comunicăm următoarele:
Zona de intrare de la Dunăre pe Brațul Borcea km 100, spre portul Călărași la km 90, a constituit permanent o problemă pentru navigație. Acest fenomen se datorează colmatării brațului Borcea, ca efect al aluviunilor aduse de Dunăre, astfel formarea a trei puncte critice în aval, între gura de formare a Brațului Borcea și Portul Călărași. Astfel în situatia apelor mici se înregistrează adâncimi insuficiente de navigație în zonele Km 99, Km 97 și Km 93.
O altă cauză o reprezintă realizarea Canalului Siderca, desprins din Brațul Borcea, care a captat permanent un volum mare de apă din debitut de apă al Brațului Borcea, în detrimentul segmentului navigabil rămas în aval, spre Portul Călărași.
Din cauza închiderii Combinatului Siderca, nemaifiind cerinţe privind asigurarea condiţiilor de navigație, acest segment al Brațului Borcea între Km 100 și Km 90 nu a mai fost activat până în anul 2006, când A.F.D.J. - R.A. Galați a reluat activitatea de dragaj în această zonă. Din cauza situației geomorfologice existente, lucrările de dragaj s-au derulat foarte greoi, cu utilaje tip graifere montate pe instalații plutitoare și dragi fluviale de mici dimensiuni pentru spargerea acestor praguri. Această situație s-a dovedit favorabilă doar pe termen scurt, dar nu s-a menținut, deoarece de la an la an s-a constatat că fenomenul de colmetare pe cale naturală a acestui braț secundar al Dunării a dus rapid la deteriorarea condițiilor de navigație, necesarul de dragaj fiind mult majorat față de situația inițială.
Astfel, începând din anul 2006, AFDJ RA Galați a dragat în zona de intrare pe Braț Borcea și până în Portul Călărași un volum de circa 500.000 mc, dar, după cum am precizat mai sus doar lucrările de dragaj nu au rezolvat și nu vor rezolva singure această problemă.
Pentru rezolvarea acestei situații, AFDJ RA Galați a recomandat ca una dintre soluțiile pentru reactivarea portului Călărasi să fie realizarea unor lucrări de calibrare a gurii de intrare a Brațului Borcea, de la Dunăre (Km 372) și de regularizare a segmentului cuprins între km 100 - km 90.
Activarea Brațului Borcea de la Km 372 Dunăre, ar fi oportună doar până în Portul Călărași, deoarece în aval de acesta proiectul nu își justifică fondurile. Brațul Borcea în aval de Portul Călărasi și până Ia Km 68, unde se intersectează cu Brațul Bala, nu oferă condiții de navigație, iar pentru asigurarea acestora pe această zonă sunt necesare fonduri și cheltuieli ulterioare imense, atât pentru asigurarea cât și pentru menținerea acestora.
Pentru rezolvarea problemelor invocate, este necesară identificarea unei finanțări din fonduri externe care să acopere toate costurile privind analizarea oportunității realizării acestor proiecte, studiile de fezabilitate, proiectarea, avizările, analizeLë cost beneficiu, consultanți, etc., precum și execuția lucrărilor hidrotehnice specifice, care împreună cu un program de dragaj de întreținere să asigure condiții de navigație pentru orice nivel al apei și pe toată perioada anului,
În schimb, activarea acestei căi secundare în varianta realizării unor lucrări hidrotehnice de mare amploare poate avea ca efect mărirea debitului de apă pe Brațul Borcea în detrimentul sectorului aval de Dunăre, unde în prezent AFDJ Galați derulează, între Km 375 (Călărași) și Km 175 ( Brăila ), un proiect care prevede execuția pe fonduri europene nerambursabile, în două etape, a unor ample lucrări hidrotehnice, pe sectorul principal al Dunării. Acesta, odată finalizat, va avea ca efect îmbunătățirea condițiilor de navigație în acest sector de Dunăre și va avea ca efect secundar, asigurarea debitului necesar de apă de răcire pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.
În cadrul proiectului ”Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, între Călărași și Brăila, km 375 - km 175" s-au executat lucrări hidrotehnice pe brațul Bala, respectiv un prag de fund și un dig de dirijare, care la nivele mici ale apelor Dunării să devieze debitul de apă de pe brațul Bala pe Dunărea Veche, un dig de dirijare a precum și lucrări de dragaj ale bancului de nisip format la km 344 (Caragheorghe), astfel încât acest prag de fund, combinat cu lucrări de regularizare și dragaj de întreținere să asigure și să mențină adâncimi de navigație pentru navele și convoaiele fluviale cât și debitul pentru apa de răcire pentru Centrala Nucleară de Ia Cernavodă.
În prezent, lucrările de dirijare a curenților și cele privind protecțiile de mâluri între Km 346 și km 342 sunt finalizate, pragul de fund este realizat parțial urmând ca pe viitor să se realizeze un alt complex de lucrări hidrotehnicer care împreună cu cele existente să asigure îmbunătățirea condițiilor de navigație, conform Recomandărilor Comisiei Dunării.
De asemenea o variantă alternativă pe care o consideram viabilă, o constituie realizarea unui canal navigabil artificial orientat din aval spre amonte pentru a se preîntâmpina fenomenul de colmatare care să asigure legătura dintre Dunăre și Portul Călărași, canal ce a fost gândit înainte de perioada decembrie 1989, care a fost început dar nu a fost finalizat. O altă soluție ar fi ca toate entitățile din portul Călărași să-și dezvolte dane de operare proprii la Dunăre în zona km 375, situație care ar asigura permanent condiții de navigație cât și adâncimi la dane pentru operarea mărfurilor .
Problema actuală o constituie și lipsa acută a utilajelor de dragaj din partea societăților care execută lucrări de dragaj pentru A.F.D.J. - R.A. Galați. În situația perioadelor cu scădere accentuată a nivelurilor apelor Dunării, care generează efecte negative asupra adâncimilor minime existente la toate punctele critice, utilajele de dragaj existente sunt coordonate să efectueze cu prioritate lucrări de dragaj pentru zonele pe care se desfășoară navigație la nivel internațional, în ritm susținut pe Dunăre, asigurând adâncimi de navigație pe Coridorul 7 PAN EUROPEAN, și în concordanță cu Recomandările Comisiei Dunării privind obligativitatea asigurării gabaritelor șenalului pe sectorul principil al Dunării între Viena și Brăila.
În acest sens, Administrația Fluvială a Dunării de Jos R.A. Galați a întreprins demersuri în vederea creșterii capacității de întreținere a șenalului navigabil, prin achiziția a două drage fluviale autopropulsate, absorbant-refulante, în valoare de 60.983.900 lei, exclusiv TVA, finanțate de la bugetul de stat, care vor fi finalizate în luna martie 2022 și vor fi apte să înceapă dragajul.
Pentru a face față acestei situații, A.F.D.J. - R.A. Galați în calitate de autoritate de cale navigabilă, în limita bugetului alocat pentru activitatea de dragaj, deru(ează lucrări de menținere și asigurare a adâncimilor pe șenalul navigabil la punctele critice din sectorul principal al Dunării fluviale, între Km 845.5 si Km 610, precum și între Călărași( km 375) și Brăila, în vederea asigurării fluenței traficului de mărfuri pe ruta Dunăre - Canal Dunăre Marea Neagră - Agigea, Constanța. De asemenea, sunt situații, când datorită unor perioade cu regim hidrologic critic când adâncimile sunt sub 25 dm recomandați de Comisia Dunării,
AFDJ RA Galați a intervenit și pe sectorul aflat în administrarea părții bulgare, cu aceleași utilaje cu care draghează și pe sectorul românesc al Dunării.
Toate aceste măsuri excepționale privind activitatea de dragaj sunt luate pentru a asigura un trafic normal al navelor de mărfuri și pasageri. Soluționarea navigației în punctele critice va fi îmbunătățită în viitor și prin finalizarea proiectului „Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul Călărași (km 375) -Brăila" și începerea unui proiect similar pe sectorul comun româno - bulgar.
Menționăm că pentru perioadele hidrologice dificile, cu dese anomalii hidrometeorologice, respectiv cu cote sub nivelele multianuale înregistrate, navigația în sectorul Dunăre km 375 - km 345 - Km 243 se desfășoară pe ruta Bala (km 346) – Borcea (krn 68)- Giurgeni Vadu Oii - Cernavoda/Brăila și nu pe ruta Dunăre - Braț Borcea - Călărași - Giurgeni Vadu Oii - Cernavoda/Brăila între Km 372 - Km 243.
În concluzie, lucrările de dragaj se desfășoară cu prioritate pe sectorul românesc al Dunării, pe căile principale de navigație, între km 845,5 și Bara Sulina; concentrându-se în special pe acele zone cu reale probleme, cu trafic intens de mărfuri și pasageri și de interes național și internațional, net superior față de sectorul secundar invocat, respectiv intrare din Dunăre, Km 372, Braț Borcea - Port Călărași, unde din informațiile noastre există trafic naval la nivel local, cu frecvență foarte redusă.
Menționăm că, AFDJ RA Galați împreună cu AFDJ- ACN Călărași, atât la nivel central cât și la nivel local, sprijină permanent autoritățile orașului Călărași precum și operatorii economici prin realizarea periodică de măsurători hidrografice, semnalizare plutitoare și costieră cu transmiterea informațiilor către navigatori pe site-ul instituției cât și brin emiterea de avize pentru realizarea unor obiective economice și turistice pentru orașul Călărași. De exemplu AFDJ RA Galați a emis avize de principiu pentru proiectele "Dezvoltarea turistică a Brațului Borcea- Călărași -port turistic de agrement” și "Îmbunătățirea siguranței navigabilitații pe Dunăre în regiunea transfrontalieră Călărași - Silistra '
Totodată, vă informăm că A.F. D.J. - R.A. Galați caută permanent soluții privind asigurarea și îmbunătățirea condițiilor de navigație între intrarea de Ia Dunăre a Brațului Borcea până în portul Călărași, în funcție de bugetul alocat și de utilajele de dragaj existente și sperăm că între timp prin punerea în aplicare a unei soluții alternative menționate mai sus să se rezolve permanent această problemă.
Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.
Cu stimă,
MINlSTRU,
CĂTĂLIN DRULĂ”
Iată mai jos şi textul integral al interpelării adresate de senatorul Cionoiu ministrului Cătălin Drulă
„Stimate domnule ministru,
Brațul Borcea reprezintă un important motor de dezvoltare a județului Călărași, cu real potențial de creștere, atât în plan economic, cât și turistic, a municipiului reședință de județ, prin existența Portului Călărași.
O serie de entități economice importante au ales să facă investiții semnificative în zona municipiului Călărași, tocmai prin prisma existenței posibilității de a efectua transport fluvial al materiilor prime, respectiv al produselor finite.
În conformitate cu Ordonanța nr.22/29 ianuarie 1999, administrațiile portuare și/sau de căi navigabile interioare au obligația de a utiliza peste 50% din total venituri obținute din administrarea și exploatarea infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii pentru întreținerea, reparația, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii. Imposibilitatea navigării în condiții bune pe Brațul Borcea scade semnificativ veniturile Portului Călărași, prin urmare, și fondurile de investiții. Astfel, lucrările de dragare devin indispensabile Brațului Borcea.
Din păcate, cele două decenii de nerealizare a lucrărilor de dragare a canalului navigabil generează, pe perioade semnificative din an, imposibilitatea utilizării șenalului navigabil dintre Portul Călărași și gura de acces pe brațul principal.
Totodată, pentru preîntâmpinarea unor viitoare colmatări, considerăm necesară demararea unui proiect amplu de calibrare a gurii de intrare a Brațului Borcea de la Dunăre (km 372) și de regularizare a segmentului cuprins între km 100 și km 90.
Senator PSD,
Nicușor Cionoiu”