Într-un mod fastuos, Guvernul a prezentat public PNRR, un plan pe care cu toţii îl aşteptam de câteva luni bune, dar pe care ministrul Ghinea l-a secretizat. Dar nu vorbim acum despre lipsa de transparenţă a useristului din fruntea ministerului fondurilor europene. Acum este cazul să discutăm documentul ce ni s-a prezentat.
Probabil, Guvernul a vrut să ia ochii românilor şi celor de la Comisia Europeană cu un document de 1203 pagini, în care se angajează că ţara noastră va realiza în 5 - 10 ani ceea ce nu s-a reuşit în 30 de ani. Pe hârtie lucrurile arată destul de bine, însă, analizat mai în amănunt, vedem că proiecte importante şi categorii esenţiale pentru economia românească sunt excluse.
Vorbim, în primul rând, despre mediul de afaceri românesc. Guvernul ne spune că ajută firmele româneşti, dar vedem că măsurile de sprijin întârzie să apară, iar în PNRR IMM-urile sunt aproape inexistente. Dacă voiau cu adevărat să facă ceva pentru firmele româneşti, ar fi trebuit să iniţieze un program naţional de tip start-up, să ofere granturi pentru redresarea economică. În schimb, în PNRR guvernanţii s-au axat mai mult pe instrumente financiare, care nu sunt de ajuns pentru situaţia actuală în care se regăseşte mediul de afaceri.
De asemenea, dacă se dorea cu adevărat susţinerea mediului de afaceri din România, atunci se puteau lua exemple din alte ţări. Spre exemplu, ar fi putut să includă în PNRR condiţii prin care minimum 30% din contractele care sunt derulate prin PNRR să fie încheiate cu IMM-urile din ţara noastră pe fiecare domeniu, fie că vorbim de infrastructură, de achiziţii, de software sau altul etc..
Un alt domeniu din PNRR care scapă din vederea guvernanţilor este cel al căilor ferate. Un sector păstorit de useristul Drulă, transporturile înseamnă pentru USR doar autostrăzi şi metrou, şi acela în Cluj. În vreme ce infrastructura feroviară se degradează continuu, Cătălin Drulă de la Transporturi nu a considerat că e important ca în PNRR să fie vizate şi proiectele de cale ferată.
Transportul feroviar este un transport verde pentru care sunt fonduri alocate special de Comisia Europeană. Însă, acest lucru se pare că nu contează pentru mai nimeni din Guvern. Nu contează nici măcar faptul că sunt şine în România ce reprezintă un pericol public pentru călători. Din proiectele înscrise în PNRR, aşa cum s-a prezentat în spaţiul public, concluzia e simplă: transportul feroviar nu mai interesează pe nimeni din actualul guvern. Cele care sunt incluse în proiect vizează cele trei coridoare pan-europene de transport pe calea ferată, care sunt de interes pentru Uniunea Europeană şi care probabil au fost impuse.
În privinţa autorităţilor locale, nemulţumirea după apariţia PNRR este şi mai mare. De ce? Pentru că tot ce şi-au dorit, toate proiectele pe care le-au transmis către centru, au fost ignorate. La noi, ministrul fondurilor europene, care s-a ocupat de PNRR, împreună cu consultanţii săi, a pus carul înaintea boilor. În loc să lase autorităţile locale să stabilească priorităţile lor prin PNRR, Guvernul a adus totul la nivel central. Practic, şi-au asumat ca de la centru să implementeze doar ce îşi doresc. Decizia trebuie să pornească de jos în sus şi nu invers în privinţa proiectelor finanţate din fondurile europene, deoarece reprezentanţii administraţiilor locale cunosc mai bine ce are nevoie comunitatea respectivă.
Pentru autorităţile locale, în special pentru oraşele mici şi medii, PNRR a fost o mare speranţă, care s-a transformat într-un vis îndepărtat. Oraşelor mici şi medii li s-a promis la începutul discuţiilor cu privire la PNRR sume egale pentru investiţii de mare importanţă, investiţii pentru care s-au şi trimis proiecte care se aflau aproape de maturitate, dar care au fost respinse de ilustrul ministru Ghinea
Prima impresie după prezentarea PNRR este aceea că este un plan clientelar, prin care consultanţii domnului Ghinea au încercat să aloce banii către prietenii partidelor de guvernământ. PNRR este al României, nu al USR, nici al PNL, nici al UDMR!
Consiliul Naţional al ALDE