Parlamentul European a adoptat joi raportul privind Protecţia bugetului UE în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept cu 397 de voturi pentru, 158 de voturi împotrivă şi 69 abţineri.
Raportul prevede ca, în cazul în care Comisia Europeană stabileşte că "deficienţele generalizate în ceea ce priveşte statul de drept" într-o ţară a UE ameninţă gestionarea fondurilor UE, aceasta ar putea sugera măsuri de la reducerea pre-finanţării până la suspendarea plăţilor UE. Orice decizie va trebui să fie adoptată şi de Parlament şi miniştrii UE.
Potrivit unui amendament propus de Parlament la regulamentul iniţiat de Comisie, evaluarea executivului comunitar trebuie să fie "obiectivă, imparţială şi transparentă şi bazată pe informaţii din toate sursele relevante" şi să ţină cont de criterii precum "cele utilizate în contextul negocierilor pentru aderarea la UE, în special capitolele referitoare la acquis-ul privind sistemul judiciar şi drepturi fundamentale, justiţie, libertate şi securitate, control financiar şi taxare, precum şi de liniile directoare utilizate în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru a monitoriza progresul unui stat membru".
Printre sursele relevante sunt amintite şi verdictele unor "instituţii recunoscute" precum Curtea de Justiţie a UE, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), rezoluţiile Parlamentului European şi rapoartele Curţii Europene de Conturi, concluziile şi recomandările unor organizaţii relevante internaţionale, precum organismele Consiliului Europei, în special Comisia de la Veneţia, precum şi ale unor reţele internaţionale, precum reţeaua europeană a Curţilor supreme şi Consiliile magistratilor.
“Legarea fondurilor de alte elemente ar constitui o încălcare grosolană nu numai a prevederilor, dar şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, care au ca obiectiv fundamental solidaritatea şi asigurarea convergenţei între economiile statelor membre. În mod evident, politica de fonduri de coeziune este un instrument pentru a creşte convergenţa dintre economiile ţărilor mai dezvoltate din Uniunea Europeana şi ţările din Est.” a declarat pentru www.arenamedia.ro liderul ALDE Călăraşi, Laurenţiu State care a continuat “Nu este, într-adevăr, niciun fel de operă de caritate pe care celelalte state o fac către România sau alte state. La aproape tot ce priveşte fondurile Uniunii Europene contribuie şi România, contribuie şi celelalte state din Est, pe măsura puterilor noastre, dar sumele nu sunt deloc neglijabile. În privinţa articolului 7, România respectă regulile jocului la nivel european. Ne îndeplinim toate angajamentele pe care ni le-am luat în faţa partenerilor europeni şi nu există niciun motiv pentru un asemenea demers împotriva ţării noastre.”
Liderul ALDE apreciază că decizia Parlamentului European generează o serie de neclarităţi. “În primul rând, care e definiţia statului de drept, care sunt criteriile care trebuie să fie respectate? Nimeni nu ştie să răspundă la aceste întrebari. Important este că votul din acest moment nu pune în vigoare acest raport. Parlamentul, Comisia şi Consiliul trebuie să facă o analiză serioasă cu privire la acest raport, deoarece nu există o bază legală până la ora actuală în UE. Este foarte important că mai există o etapă a trialogului până când va fi luată o decizie.” a continuat State care a mai subliniat că europarlamentarii PNL au abordat şi de data asta o pouiţie contrară României. “În ceea ce priveşte modul în care au votat europarlamentarii români, cei din PNL s-au poziţionat din nou împotriva României. Reprezentanţii PNL au votat pozitiv pentru un raport care ar putea să vizeze şi România. Este o nouă atitudine antiromânească a europarlamentarilor PNL. Prin raportul adoptat de PE se inventează practic o taxă pe statul de drept. Este o politică pe care nucleul dur o are faţă de nou-veniţii din UE.” a conchis State.