Președintele Klaus Iohannis a refuzat să dea curs propunerii premierului de revocare din funcție a doi membri ai Guvernului fără a avea vreun drept constituțional de opțiune în această privință, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale privind conflictul juridic dintre Guvern și Președinție, soluționat în favoarea executivului.
“Curtea Constituţională a României acordă încă o dată câştig de cauză Guvernului în conflictele instituţionale pe care le-a sesizat şi în care a fost implicat şi preşedintele. Aceste decizii ale CCR confirmă faptul că acţiunile preşedintelui au avut drept principal scop tergiversarea unei decizii şi blocarea activităţii Guvernului. Preşedintele acţionează într-o mare măsura împotriva Guvernului şi a coaliţiei de guvernare, încercând cu orice prilej să pună beţe în roate Executivului. Actuala situaţie în care se află Executivul, de a avea doi miniştri demisionari, iar preşedintele să refuze înlocuirea acestora, este una total anormală.” a declarat pentru www.arenamedia.ro preşedintele interimar al ALDE Călăraşi, consilierul judeţean, Laurenţiu State (foto mijloc), care a mai adăugat “Coaliţia de guvernare nu a dorit intrarea într-o criză politică artificială creată din frustrări şi orgolii personale. Preşedintele trebuie, după această nouă decizie a CCR prin care se confirmă un conflict constituţional cauzat de preşedinte, să îşi înţeleagă rolul pe care îl are în statul român, nu să pună piedici Guvernului. Preşedintele este de multă vreme într-o campanie proprie împotriva guvernului, aşa se numeşte ceea ce face dânsul. Această tergiversare a unei decizii în privinţa miniştrilor nu foloseşte nimănui, nici Guvernului, nici Preşedintiei, nici nu duce la creşterea preşedintelui în sondaje. Sperăm ca preşedintele va lua act de decizia CCR, iar în cel mai scurt timp va da curs solicitării premierului de remaniere a Guvernului.”
Potrivit acestei motivări, care a fost publicată vineri pe site-ul CCR, președintele are „o anumită marjă de apreciere” la numirea în funcția de membru al Guvernului, dar „în privința revocării, acesta nu dispune de aceeași libertate de apreciere, prim-ministrul fiind singurul în măsură, în calitatea sa de conducător al Guvernului, să evalueze necesitatea și oportunitatea revocării unui membru al echipei guvernamentale”.
Potrivit Curții, faptul că premierul propune președintelui revocarea unui ministru „nu poate avea semnificația unei condiționări sau a unui acord din partea șefului statului, decretul de revocare al Președintelui reprezentând, în virtutea principiului simetriei, actul corelativ actului de numire, emis de aceeași autoritate, prin care se constată încetarea din funcție”.