Efectele crizei cauzate de coronavirus pe plan economic au început să apară: traficul s-a redus, restaurantele, hotelurile şi aeroporturile sunt aproape goale, iar dintre magazine, numai cele alimentare mai au clienţi. Toate acestea sunt urmarea măsurilor fireşti de reducere la minim a interacţiunilor şi călătoriilor pentru limitarea răspândirii virusului COVID-19. Dar aceste hoteluri, restaurante şi avioane goale înseamnă venituri mai mici pentru companii şi, totodată, dificultăţi în plata salariilor, a creditelor către bănci şi a facturilor către furnizori. Salariaţii companiilor rămase fără clienţi şi-ar putea pierde locurile de muncă, ceea ce poate conduce la imposibilitatea de a-şi plăti ratele la casă, maşină sau alte credite. La rândul lor, băncile ar fi afectate şi ar fi nevoite să închidă o parte din activitate, generând pierderi de locuri de muncă şi reduceri succesive ale consumului.
Dacă nu vom lua măsuri urgente, această situaţie temporară în care încercăm limitarea extinderii virusului poate degenera într-o cumplită criză economică. O criză care poate costa până la 10% din PIB, adică peste 200 de miliarde de lei. În spatele acestor cifre sunt oameni afectaţi şi sărăciţi şi firme prăbuşite. Chiar dacă acest efort pare mare acum, când România a fost prinsă în cea mai dificilă situaţie bugetară din ultimul deceniu, un efort din partea Guvernului se impune.
PLUS propune următoarele măsuri urgente:
- Şomaj tehnic pentru angajaţii firmelor afectate (stau acasă cu 75% din salariu, iar compania nu plăteşte taxe, contribuţii şi impozite pentru respectivii angajaţi)
- Amânarea / reducerea obligaţiilor fiscale lunare / trimestriale şi/sau sprijin financiar (ajutor de stat) pentru firmele care au înregistrat o reducere de minimum 50% a cifrei de afaceri în luna / trimestrul precedent(a) şi/ sau sunt în sectoare critic afectate de criză (transport, turism, aviaţie etc.), în condiţiile în care nu îşi concediază salariaţii, pe modelul Kurzarbeit din Germania
- Reducerea ratelor dobânzilor (rata de politică monetară) şi finanţarea internaţională cu dobânzi reduse prin intermediul Băncii Europene pentru Investiţii (BEI)
- Încurajarea băncilor să negocieze reeşalonări de credite pentru clienţii afectaţi - persoane juridice, în special IMM şi PFA.
- Protejarea exporturilor prin amânarea obligaţiilor fiscale de plată pentru firmele exportatoare
- Alocarea prioritară a fondurilor europene necheltuite pentru pentru a sprijini sectoarele afectate de criză şi continuitatea activităţii firmelor din respectivele sectoare
Pe de altă parte, aceste măsuri se traduc prin mai puţine venituri la buget şi un deficit bugetar mai mare. Ca atare, prioritatea autorităţilor române trebuie să fie accesarea de finanţări europene nerambursabile pentru a finanţa măsurile de protejare a economiei şi evitarea unei crize economice. Cu siguranţă, costul acestor măsuri este infinit mai mic decât costul unei crize economice.