Turismul este probabil cel mai afectat domeniu de activitate din România, cu pierderi estimate de un miliard de euro, dar în mod paradoxal este şi domeniul pe care Guvernul îl ignoră, plin de aroganţă, de mai bine de două luni. Industria noastră de turism se află în incertitudine totală, hotelierii neştiind de exemplu dacă pot redeschide restaurantele din 15 iunie. Şi asta, deoarece, în loc să ne concentrăm pe comunicarea şi promovarea de măsuri, de practici, pe implementarea unei relaxări graduale şi coordonate, noi ne gândim la cum să comunicăm o dată exactă.
PLUS a pus deja la dispoziţia Guvernului ghiduri de reluare a activităţii pentru domeniul turismului şi al teraselor şi restaurantelor, alături de alte ghiduri sectoriale, plecând de la paşii recomandaţi de organizaţii europene (EU-OSHA) şi internaţionale (OMS), precum şi de la experienţa altor state membre europene pentru repornirea imediată a sectorului.
PLUS a cerut Guvernului şi i-a pus la dispoziţie şi un Program "Primii paşi după COVID", prin care antreprenorii, inclusiv din domeniul HORECA, să poată fi susţinuţi printr-o schemă simplă de ajutor de stat pentru îndeplinirea condiţiilor de protecţie necesare, pe care de altfel le recomandăm în ghidurile menţionate mai sus.
Alianţa pentru Turism (un parteneriat între 18 asociaţii naţionale şi locale de turism) a anunţat în luna mai planul "S.O.S. Turismul Românesc - Soluţii de Organizare şi Susţinere a Turismului Românesc", propunând Guvernului 10 măsuri cu aplicare imediată pentru salvarea turismului românesc, alături de alte 50 de măsuri pentru relansarea turismului, printre care măsuri cerute insistent şi de PLUS, precum flexibilizarea muncii prin metoda muncii parţiale (Kurzarbeit) şi acordarea de granturi pentru întreprinderile din turism afectate de COVID-19, ca parte a Planului de relansare de care are nevoie România.
Federaţia Patronatelor în Turism din România (FPTR) a anunţat ieri că va da în judecată Guvernul pentru subminarea economiei naţionale, dacă restaurantele din hoteluri nu se deschid din 15 iunie. Reacţia Prim-ministrului Orban a fost să chestioneze reprezentativitatea patronatelor în loc să reacţioneze la problema pe fond - îngroparea industriei turistice româneşti.
Guvernul trebuie să vină imediat cu un plan funcţional care să ofere bani şi îndrumare pentru industria turistică, lucrând împreună cu cei din turism şi nu împotriva lor.
Celelalte state din UE au anunţat deja relansarea turismului. Franţa pune la bătaie 7 miliarde de euro. Italia oferă vouchere de câte 500 de euro pentru cei care îşi fac vacanţa în ţară. Spania, Franţa, Italia, Germania, Austria, Belgia, Grecia, Bulgaria şi lista continuă cu majoritatea statelor membre UE au redeschis complet hotelurile şi restaurantele, pentru a impulsiona turismul. Guvernul României trebuie să acţioneze urgent în linie cu celelalte state membre şi cu Parlamentul European, dacă doreşte să exploatăm potenţialul turistic al ţării noastre.
Parlamentul European pregăteşte o Rezoluţie pe evoluţia sectoarelor de transport şi turism în contextul pandemiei, ce va fi votată şi probabil adoptată în plenara de săptămâna viitoare.
Zilele acestea, am făcut cercetări pentru a veni cu propuneri concrete pentru cele 23 de milioane de cetăţeni europeni care lucrează în sectorul turismului, şi care au fost afectaţi de rata mare de şomaj provocată de pandemie, dar şi pentru antreprenorii mici şi mari din sectorul de turism, care contribuie cu 10% la PIB-ul UE. Am propus o serie de amendamente în textul rezoluţiei propuse de Grupul Renew, care au fost preluate în moţiunea deja depusă pentru negocieri.
Elementul-cheie propus în rezoluţie este nevoia de coordonare. În primul rând, între statele membre, printr-o politică europeană de turism. Vorbim de o coordonare mai mare pentru a reveni la libertatea de mişcare iniţială, pentru a putea elimina graniţele interne împreună, nu individual şi pentru a evita discriminări şi acorduri bilaterale între state membre. Propunerile mele sprijină mobilitatea lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri, respectarea drepturilor lor pe piaţa muncii şi a drepturilor lor sociale de către toate statele membre.
Apoi, coordonare pe plan naţional, între instituţiile statului, companii şi reprezentanţii lucrătorilor în domeniu. Iar pentru asta, avem nevoie de investiţii. Investiţii în competenţele digitale şi lingvistice ale angajaţilor din sectoarele de transport şi turism, de pachete de dezvoltare personală, de digitalizarea generală a serviciilor şi nu în ultimul rând de o dezvoltare sustenabilă a destinaţiilor de turism.. Investiţii în industrie şi inovare, sprijinirea IMM-urilor şi a reţelelor de clustere pe tot continentul european. Dar cel mai important, avem nevoie de investiţii într-un transport accesibil şi conectat, într-o infrastructură modernă, dezvoltată şi sigură, conectată şi racordată la specificul fiecărei destinaţii de turism.
Dar în timp ce noi ne gândim la toate aceste lucruri şi avem o facilitate de reforme şi investiţii pusă la dispoziţie de Comisia Europeană, oare guvernul României se gândeşte la cum să promoveze sectoarele de turism în care România are un potenţial imens? Există oare planuri pentru turismul cultural, mai ales că sectoarele creative şi culturale au fost absente din viziunea guvernului de măsuri în contextul pandemiei? Există planuri pentru exploatarea turismului rural, când există zone aproape inaccesibile din cauza lipsei de infrastructură? Există oare planuri pentru a transforma Valea Jiului într-o zonă de turism sustenabil?
Multe întrebări justificate, nici un răspuns edificator din partea Guvernului. Doar praf în ochi. Revin cu cerinţa fermă de a vedea Planul de Relansare cu care ne amăgeşte Guvernul de atâta timp. Şi o să tot revin pe tema asta, cât va fi nevoie.
Celula de Criză PLUS
GL Economie
Dragoş Pîslaru, Europarlamentar PLUS, Renew Europe