Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că după 15 mai se va trece de la starea de urgenţă la cea de alertă.
Starea de urgenţă nu va fi prelungită, nu voi emite un nou decret pentru a prelungi starea de urgenţă. Data de 14 mai este ultima zi în care mai avem stare de urgenţă. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra în starea de alertă, care este prevăzută de legislaţia specifică", a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.
Ce este starea de alertă?
Starea de alertă este prevăzută de OUG nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.
Despre starea de alertă
În localităţi, starea de alertă o declară primarul, cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor.
Zonele afectate de pandemie, la fel ca cele afectate alteori de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă.
Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră. Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:
– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol
– declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă
– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative
– acordarea de ajutoare de urgenţă
– instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;
– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională
– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice
De asemenea, conform ordonanței, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.
Declararea stării de alertă din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă, de evacuare a persoanelor a căror prezentă nu se justifică în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.
UPDATE
Relaxarea măsurilor după ieşirea din starea de urgenţă va fi făcută ''pas cu pas'', la intervale de aproximativ două săptămâni, a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis.
El a punctat că, din 15 mai, va fi instituită "starea de alertă", când purtarea măştii este obligatorie în spaţiile închise şi în mijloacele de transport în comun.
Din 15 mai, a adăugat şeful statului, vor fi deschise saloanele cosmetice, cabinetele stomatologice şi muzeele, "în condiţii speciale de distanţare, de igienă".
De atunci, nu va mai fi necesară declaraţia pe proprie răspundere la deplasarea în localitate, dar "deplasările în esenţă vor fi restricţionate pentru a pleca din localitate", a adăugat Iohannis.
De asemenea, a afirmat şeful statului, sportivii de performanţă vor putea să înceapă cantonamentele după ce se încheie starea de urgenţă, dar competiţiile sportive încă nu pot fi organizate.