Opinia PRELIMINARĂ a Comisiei de la Veneția pe legile Justiției din România este contradictorie cu documente FINALE de referință ale Comisiei și are un vădit caracter politic, în profundă disonanță cu principiile și practica sa profesională. Practic aceste observații preliminare stârnesc mai multe întrebări decât răspunsuri.
ARGUMENTE:
1. Opinia Preliminară arată că președintele României ar trebui să aibă un rol determinant în numirea procurorilor șefi și că modificările aduse la Legile Justiției ar slăbi independența acestora dat fiind preponderența rolul ministrului Justiției care face propunerile de numire. Punctele 49 și 51
Pe de altă parte,în Raportul Comisiei de la Veneția privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar, adoptat în 17-18 decembrie se arată că:
a. Nu există un model unic de organizare și deci de numire a procurorilor șefi.
• „Europa juridică este împărţită în privinţa acestui aspect între sistemele în care parchetele se bucură de independenţă totală faţă de parlament şi guvern şi cele în care parchetele sunt subordonate uneia dintre aceste autorităţi, beneficiind totuşi de un anumit grad de independenţă de acţiune. În prezent este prematur să se vorbească de o armonizare europeană cu privire la un singur model de parchet.” – Recomandarea 2000/19
• ,,În situaţia în care Procurorul General nu este subordonat Guvernului nu poate fi formulat un principiu unic şi categoric dacă acesta ar trebui numit de Preşedinte sau de Parlament. Această chestiune este soluţionată în mod variat în diferite state. Acceptarea principiului cooperării între instituţiile statului pare o soluţie bună care ar permite evitarea unor numiri politice unilaterale. În asemenea cazuri, ar trebui atins un consens.
b. Nu există independență totală a numirii procurorilor șefi
• „Este important ca metoda de selecţie a procurorului general să fie de aşa natură încât să câştige încrederea publicului şi respectul puterii judecătoreşti şi al celorlalte profesii juridice. Astfel, în acest proces de selecţie trebuie luată în considerare experienţa profesională şi neapartenenţa politică.
Cu toate acestea, datorită importantei activităţii de urmărire penală în asigurarea ordinii şi funcţionării eficiente a statului este de aşteptat ca Guvernul să îşi dorească să aibă un anumit control în privinţa numirii, şi să nu dorească să dea un “cec în alb” pentru procesul de selectare de către un alt organ oricare ar fi el. De aceea, este recomandată luarea în considerare a posibilităţii constituirii unei comisii pentru numire, care sa fie compusă din persoane care se bucura atât de încrederea publicului cât şi de cea a Guvernului. (Avizul privind conceptul regulator al Constituţiei Ungariei)
O Realitatea este că în afară de precizarea că preşedintele nu poate refuza decât o singură dată numirea, nimic altceva nu s-a modificat la numirea procurorilor.
O Iar această modificare s-a făcut la cererea expresă a Curţii Constituţionale, prin decizia nr. 98/2008.
O În plus, modalitatea de numire a procurorilor șefi din România derivă din aplicarea prevederilor constituționale; art 132(1) Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiției
2. Opinia Preliminară critică ca pe un risc la adresa independenței procurorilor verificarea netemeiniciei soluțiilor acestora.
O Prevederea este în vigoare în codul actual de procedură penală. Modificările aduse nu fac altceva decât să pună în acord dispoziţiile legii de organizare judiciara cu cele ale Codului de Procedura Penala, care prevede in mod explicit vizarea rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior atât de legalitate, cât şi de temeinicie. Modificarea s-a făcut inclusiv la propunerea CSM.
În această chestiune Comisia de la Veneţia a statuat că ,, există diferenţe esenţiale cu privire la modul în care este perceput conceptul de independentă sau autonomie aplicabil judecătorilor faţă de cel aplicabil parchetelor.
• ”Chiar şi atunci când este parte din sistemul judiciar, parchetul nu reprezintă o instanţă. Independenţa puterii judecătoreşti şi separaţia acesteia faţa de autoritatea executivă reprezintă baza statului de drept, fapt de la care nu poate exista nici o excepţie...
• Totuşi, independenţa sau autonomia parchetelor nu este la fel de categorică ca cea a instanţelor. Chiar şi acolo unde parchetul este o instituţie independentă, poate exista un control ierarhic asupra deciziilor şi activităţilor procurorilor, alţii decât procurorul general.”
3. Opinia preliminară – pct 89 - consideră că există temeri că noua structură (Secția de Investigare a Magistraților ca structura distinctă a Parchetului General și nu în cadrul DNA ca acum) va putea servi ca ( încă) un instrument de intimidare și presiune la adresa judecătorilor și procurorilor.
Această apreciere contravine principiilor din Raportul Comisiei de la Veneția privind standardele europene referitoare la independența sistemului judiciar care avertiza asupra unui parchet discreționar precum DNA – paragraful 72
• “În sistemul sovietic, parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească şi, câtorva state,încă există rămăşiţe ale acestui sistem. Există riscul ca un parchet ultra-puternic să devină o autoritate distinctă, fără niciun fel de responsabilitate. Unul dintre scopurile prezentului raport este tocmai evitarea acestui risc.”
O Mai mult, Comisia de la Veneția, în același raport, a insistat asupra practicilor abuzive pe care le pot avea procurorii, care pot face presiuni asupra judecătorilor, inclusiv prin dosare abuzive, așa cum a procedat si DNA
• 75. Cu privire la independenţa judecătorilor, Comisia a insistat deja în cadrul Părţii I a acestui raport, că: „Hotărârile judecătoreşti nu trebuie să fie subiectul nici unei modificări în afara căilor de atac, în mod special nu unei obiecţiuni a procurorului sau al oricărei alte instituţii a statului, în afara termenelor de exercitare a căilor legale de atac”.
• 76. Aceasta exclude sistemul sovietic de tip „nadzor”, care conferă procurorului general prerogativa de a supraveghea legalitatea hotărârilor judecătoreşti şi chiar de a redeschide cauzele – inclusiv în materie civilă între persoane private – cu privire la care s-a pronunţat o hotărâre definitivă, atunci când procurorul consideră că legea a fost aplicată incorect.
4. Opinia Preliminară are un pregnant caracter politic pentru că invocă o situație particulară – revocarea procurorului șef DNA – care n-a avut nicio legătură cu proiectele de modificare a legilor Justiției și în context consideră că s-ar impune inclusiv modificarea Constituției României pentru asigurarea unei independențe sporite a procurorilor.
Concluzii
O Opinia preliminară este plină de contradicții și servește un interes politic. O demonstrează conținutul său dar și insistențele cu care atât Iohannis cât și Opoziția tot invocau în primă fază sesizarea și apoi așteptarea unei poziții a Comisiei de la Veneția...inclusiv comunicarea acestei opinii preliminare – ca excepție care confirmă regula – este de natură să servească un interes politic.
O Pachetul de legi, adoptat de Parlament, este mult mai vast decât observațiile preliminarii ale Comisiei de la Veneţia, motiv pentru care nu putea şi poate fi amânat pe o perioada nedefinita de timp. Toate modificările la cele trei legi ale justiţiei s-au făcut pentru a oferi răspunsuri la problemele si nevoile curente ale sistemului judiciar
O Dacă modificările legilor Justiției ar intra în vigoare după ajustări care depind de revizuirea Constituției atunci s-ar amâna nepermis și indefinit atât revenirea la o funcționare normală a Justiției cât și la stoparea influențelor ilegitime și a abuzurilor; nu s-a realiza obligația de punere în acord a legilor justiției cu deciziile CCR, cu directivele europene și chiar cu recomandările Comisiei de la Veneția: s-ar amâna indefinit inclusiv tranformarea în realitate a progreselor menționate chiar în Opinia Preliminară.
O recomandare bazată pe opinia preliminară este așteptată în luna octombrie. România va răspunde oficial și va aduce precizările necesare impuse de această Opinie Preliminară.