La viitoarele alegeri locale, programate cel mai probabil spre finalul lunii septembrie, formaţiunile politice care tânjesc să intre în Consiliul Judeţean ar trebui să obţină cel puţin 8.700 de voturi care le-ar aduce, din start cam vreo 2 mandate. Desigur, un factor important îl reprezintă prezenţa la vot!
Dacă partidele mari, PNL şi PSD n-au de ce să-şi facă griji, având în spate, fiecare, armate întregi de primari, consilieri locali şi judeţeni, emoţii mari ar putea să aibă ALDE, PMP, Pro România şi Alianţa 2020 USR – PLUS, ultimele 2 pentru prima oară în faţa unui asemenea obstacol.
Fiecare dintre ele speră astfel să treacă pragul iar cu cele 2,3 poate chiar 4 mandate pe care speră să le obţină, să intre la negocieri cu „învingătorul” pentru creionarea unei majorităţi care să dea componenţa viitorului Executiv.
De data asta, spre deosebire de alegerile din 2016, alegerea preşedintelui CJ se va face prin votul direct al cetăţenilor şi nu indirect, în urma votului exprimat de către consilierili aleşi. Candidaţii pentru funcţia „supremă” devin automat „locomotive” pentru partidele lor.
PSD (25-29 la sută, în plan naţional) mizează pe actualul preşedinte, Vasile Iliuţă (cu o susţinere politică acum în vreo 30 de localităţi!), în vreme ce liberalii (33-35 la sută în preferinţele românilor) încă mai „bâjbâie”. Deşi l-au anunţat încă din martie candidat pe Valentin Barbu, actualul vicepreşedinte CJ „nu sparge” sondajele, aflându-se mult sub scorul partidului. În acest caz, liberalii iau în calcul şi soluţia de rezervă, fie Mitică Tudone, fost secretar al CJ, fie Daniel Ştefan, fost director al Direcţiei de Dezvoltare. Totul depinde de rezultatele sondajului pe care liberalii îl vor realiza foarte curând.
În zona partidelor mici, dornice să facă „jocurile” în cazul unor alianţe, pe „dreapta” s-ar afla PMP şi Alianţa 2020 USR – PLUS. Ambele „se gudură” deja în jurul lui Iohannis – Orban. Primul se află deja la guvernare (au reprezentanţi în ministere şi în deconcentrate), la nivel naţional (procent de 4% în sondaje naţionale) iar USR şi PLUS (împreună se bucură de interesul a 11% - 14% dintre români) au anunţat că sunt interesate de o alianţă cu liberalii chiar şi la locale. Pentru şefia CJ, partidul lui Băsescu mizează cel mai probabil pe Simona Vlădică iar USR şi PLUS pe „insolventa” Amelia Giurcan, o „apropiată” a liberalilor.
Atât PMP cât şi USR PLUS tânjesc la acelaşi electorat al PNL-ului, cel „de dreapta” care totuşi are şi el limitele sale într-un judeţ precum Călăraşiul.
Pe „stânga” figurează PRO România, partid cu o cotă de piaţă la nivel naţional cuprinsă între 6 şi 11%. „Locomotiva” partidului lui Ponta ar putea fi Răzvan Meseşeanu, cel care a declarat recent că în plan local PRO România nu intenţionează să facă nicio alianţă înaintea localelor. După aflarea rezultatelor, sigur lucrurile se vor schimba! În mod normal, în cazul în care nu va putea obţine 15 din cele 30 de mandate puse la bătaie, PSD s-ar simţi mai confortabil în preajma PRO România dacă Meseşeanu&Co vor obţine şi paşapoartele pentru viitoarea legislatură judeţeană. La Călăraşi, PRO România va miza enorm pe imaginea lui Victor Ponta sperând să se “înfrupte” din plin din electoratul PSD-ului.
La nivel local, ALDE e în degringoladă majoră încât e greu de crezut că va mai găsi reurse până la toamnă ca să repete rezultatul din urmă cu 4 ani (8967 de voturi / 6,72%).
Ceilalţi „jucători” care or mai fi ei, au intrat deja în marja de eroare, prezenţa lor urmând a fi mai degrabă una simbolică.
Aceasta ar fi „harta” poltică locală pentru Consiliul Judeţean, acolo unde liberalii au făcut legea din 2004 şi până în prezent. Deşi au tocat bugete impresionante, investiţiile „ridicate” în cele 3 mandate pot fi numărate pe degete. Dar despre astea, în viitorul apropiat.
Pentru toate partidele, indiferenta de nivelul lor, alegerile locale înseamnă de fapt un barometru pentru parlamentare. Cele „mari” vor deveni şi mai „mari” iar cele mici riscă chiar să şi dispară!
Ce a fost în 2016
Total alegători înscrişi în liste: 259.771
Total alegători prezenţi la urne: 145.186
Prezenţa la vot: 55,89%
Total voturi valabil exprimate: 133.250
Mandate obţinute în Consiliul Judeţean
PNL: 62.794 voturi – 47,12%: 16 mandate+1 mandat (la redistribuire) / 17
PSD: 43.224 voturi / 32,43%: 11 mandate+1 mandat (la redistribuire) / 12
ALDE: 8967 voturi / 6,72%: 2 mandate / 2
N-au trecut pragul
UNPR: 6303 voturi / 4,73%
PDS: 3268 voturi / 2,72%
PSRo: 3522 voturi / 2,64%
Partida Romilor PRO Europa: 2439 voturi / 1,83%
PMP: 2373 voturi / 1,78%
Total: 18.265 voturi / 13,71%