Coordonatorul local al PRO România Călăraşi, Alexandru Şohan a prezentat luni, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la sediul partidului mecanismele de funcţionare a „Bugetării participative”, în realitate un proces prin care cetăţenii sunt încurajați să identifice și să semnalizeze neajunsurile comunității, și apoi să propună rezolvări ale acestora – prin soluții sub forma de proiecte, iniţiind încă din august 2018 un proiect de hotărâre în acest sens pe care l-a depus la Primărie însă nici până în momentul de faţă nu a primit vreun răspuns din partea Executivului.
„E mai mult decât evident că în municipiul Călăraşi e o „ruptură” între cetăţeni şi Primărie, între nevoile acestora şi ceea ce face Primăria. Pornind de la acest fapt în 2018 am făcut un Proiect de hotărâre privind bugetarea participativă. Ce înseamnă asta? O mai mare implicare a cetăţenilor în administraţia locală. Înseamnă, de asemenea, creşterea transparenţei administraţiei publice locale concomitent cu eficientizarea cheltuielilor publice. Înseamnă totodată încurajarea cetăţenilor de a participa la luarea deciziilor şi de monitorizare a banilor publici. Înseamnă creşterea încrederii în administraţie şi încurajarea dialogului între cetăţeni şi Primărie şi nu în ultimul rând creşterea calităţii vieţii în municipiul Călăraşi. Scopul proiectului este de a identifica unele propuneri ale cetăţenilor care vor fi asumate şi implementate de Primăria municipiului Călăraşi. Este necesară înfiinţarea unui Consiliu bugetar participativ care să aibă drept sarcină întocmirea unei liste cu proiectele eligibile ce vor fi supuse voturilor cetăţenilor” a spus Şohan care a continuat „Mai pe româneşte, dacă 3 cetăţeni din cartierul Mircea Vodă, de pildă, au o propunere de proiect şi ea este votată de cetăţeni pe forumul Primăriei atunci Primăria va aloca o anumită sumă de bani pentru proiectul respectiv La nivelul Primăriei se va preleva o sumă pentru finanţarea acestor proiecte. Din bugetul anului 2021, deja, o anumită sumă va fi alocată pentru aceste proiecte. Vârsta minimă a cetăţenilor care pot participa la acest proiect este de 18 ani. Care ar fi domeniile de aplicare a acestui proiect? Alei, trotuare, zone pietonale, mobilitate şi accesibilitate, siguranţa cetăţeanului, realizarea de spaţii verzi, locuri de joacă, amenajare de mobilier stradal, iluminat, oraş digital, sănătate, etc., care să nu necesite sume exorbitante. Consiliul bugetar participativ va fi format din consilieri locali, persoane din aparatul tehnic al Primăriei şi din Serviciile de Urbanism, Patrimoniu, Juridic precum şi din delegaţi ai cetăţenilor. Se va face analiza tehnică şi periodică a acestor proiecte în conformitate ci standardele şi reglementările în vigoare, impactul şi fezabilitatea acestora, urmând a fi cunoscută de cei aminitiţi mai sus. Criteriile de eligibilitate sunt: Proiectul să fie de interes local, să nu realizeze activităţi în scop comercial şi publicitar, de natură politică sau etnică, să poată fi asimilat unei investiţii aflată în aria de competenţă a Primăriei municipiului Călăraşi, să nu genereze cheltuieli importante după implementare, să se încadreze în bugetul local şi să nu intre în aria altor proiecte ale Primăriei. Eu zic că e un proiect care ne-ar putea duce la o dezvoltare cât de cât armonioasă a oraşului de la un capăt la altul. Nu e greu de pus în practică, e doar o chestiune de voinţă publică. Acest proiect a fost depus la Primărie pe 23 august 2018 iar până azi n-am primit nici un răspuns. Poate sunt eu mai „special” dar ştiu că şi alţii au păţit-o la fel”.
La finele anului trecut, preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă a a lansat primul exerciţiu de bugetare participativă iniţiind Hotărârea privind aprobarea măsurilor pentru implementarea procesului de bugetare participativă la nivelul judeţului Călăraşi, care a şi fost adoptată de consilierii judeţeni pe 29 noiembrie.
Valoarea bugetului propus, pentru anul bugetar 2020, în cadrul procesului de bugetare participativă pentru proiectele selecţionate, reprezintă 2% din bugetul anual al Consiliului Judeţean Călăraşi şi este în cuantum de 4.377.000 lei.
Valoarea estimată pentru un proiect propus trebuie să se încadreze în suma maximă de 1.000.000 lei, inclusiv T.V.A., urmând ca celelalte proiecte eligibile să fie finanţate până la epuizarea sumei totale alocate.
Bugetarea participativă nu este o noutate în lume, aceasta a fost adoptată în anul 1989 în Brazilia, în ultimii cincisprezece ani extinzându-se şi în Europa. Funcţionează în peste 1 500 de oraşe din întreaga lume, dintre care aproximativ o sută de oraşe în care este implementat bugetul participativ pot fi găsite la vecinii români (de ex., Cluj, Sibiu).
Scopul bugetului participativ nu este numai acela de a repartiza o anumită sumă de bani, deci nu este vorba de un program de granturi cu o nouă denumire. Scopul bugetului participativ este de a implica locuitorii în dialogul privind formarea locului în care trăiesc, de a arăta oamenilor care sunt posibilităţile localităţii şi modul în care pot contribui la formarea acesteia, precum şi de a învăţa Primăria cum să asculte cetăţenii şi cum să comunice în mod eficient şi constructiv cu ei. O parte importantă a bugetului participativ o constituie întâlnirile publice şi dezbaterile privind propunerile în cadrul cărora se pot naşte noi relaţii între vecini şi o atmosferă constructivă și plăcută în localitate.