Lunea aceasta, temerile privind o eventuală intrare în recesiune a economiei americane și o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu, care ar putea determina creșterea prețului petrolului, au provocat, după luni de creștere constantă a marilor burse ale lumii, un val de vânzări, care s-a răsfrânt și în evoluția piețelor financiare și a materiilor prime.
Leul s-a mișcat în perioada analizată în funcție de nivelul aversiunii față de risc, iar cursul euro a crescut la începutul săptămânii la 4,9769 lei, aproape de recordul de 4,9783 lei atins în 19 mai 2023, iar transferurile s-au realizat între 4,975 și 4,978 lei.
Cursul leu/euro, principalul instrument folosit de BNR în lupta sa cu inflația, este protejat atât de rezerva valutară și internațională care se află la maxime istorice dar și de banii trimiși acasă de românii care muncesc în afara țării, care s-a ridicat în 2023 la 6,5 miliarde de euro, sumă egală cu cea a investițiile străine directe.
Miercurea aceasta se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Până atunci, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat 5,80%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,85% iar cel la 12 luni la 5,90%.
Trezoreria s-a împrumutat, lunea aceasta, cu peste 1,541 miliarde de lei, cu scadența în martie 2025 și aprilie 2028, la dobânzi de 5,80%, respectiv 6,26%, după ce joia trecută a atras 1,14 miliarde lei, scadente în octombrie 2033, la un randament mediu de 6,72%.
Finanţele și-au planificat să se împrumute luna aceasta cu 5,1 miliarde de lei, la care se vor adăuga alte 600 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.
În aprilie, expunerea băncilor pe titluri de stat în lei a ajuns la 40,4% din totalul aflat în circulație, cea a fondurilor de pensii private a ajuns la 24,6% iar procentul deținerilor nerezidenților a fost de 24,7%.
Volatilitatea perechii euro/dolar s-a accentuat la sfârșitul săptămânii. Euro a atins joi un minim de 1,0777 dolari, după ce Rezerva Federală a menținut dobânda de referință la 5,25 – 5,50%, dar a semnalizat că va opera o primă reducere în septembrie, dar și pe fondul majorării cererii de monedă americană, pe fondul accentuării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Creșterea șomajului din SUA de la 4,1% în iunie la 4,3% în iulie, cea mai mare rată din octombrie 2021, a afectat performanța monedei americane care s-a depreciat la 1,0892 – 1,1009 dolari/euro, iar cursul ei a coborât la 4,5426 lei, față de 4,6145 lei, joia trecută.
Profitând de statutul său de refugiu sigur, moneda elvețiană a atins un maxim de 0,9207 euro/franc, iar media ei a crescut la 5,3529 lei, foarte aproape de recordul de 5,3666 lei, atins în 29 decembrie 2023.
Lira sterlină a fost afectată de turbulențele din marile piețe financiare și s-a depreciat față de euro și dolar. Media monedei britanice a scăzut de la 5,8578 la 5,7962 lei.
Metalul galben a crescut în piețele asiatice la 2.458,70 dolari, dar a coborât în cele europene până la 2.380 dolari/uncie. În piața locală, prețul gramului de aur a scăzut de la 364,2304 la 354,1692 lei, pierderea fiind accentuată de deprecierea dolarului.
Bitcoin a scăzut sub 50.000 de dolari, pentru prima dată din februarie, iar prețul a scăzut de la 58.261 până la 49.537 dolari. La rândul său, ethereum s-a depreciat până la 2.176 dolari, după care s-a stabilizat în jurul valorii de 2.300 dolari.
Analiza cuprinde perioada 29 iulie – 5 august
Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu